Istorie

Orașul Leova este atestat la 13 martie 1489 cu denumirea de „Târgul Sărății”. În 1489 Ștefan Vodă al Moldovei a cumpărat pământurile cu zloți tătărești, iar hotarul ajungea până la Șelistea Baian. Apoi el a dăruit aceste pământuri slujitorilor săi Petru și Leova, de la care se pare a proveni actuala denumire – Leova, Leova împreună cu fratele său Petru cumpără o parte de moșie pe Sărata și confirmă acest act juridic în ziua de 23 ianuarie 1495. Ca tîrg Leova este atestat la 26 august 1806 într-un document de la Constantin Moruzzi, domnul Moldovei, prin care proprietarul orașului Leova logofătul Costache Ghica este împuternicit să strângă contribuții de la toți negustorii, care vin la iarmaroace.

Dar mai vechi ca aceasta localitate sunt Valurile lui Traian, de care a scris guvernatorul militar P.I. Fiodorov în 1837 „În apropiere de târgușorul Leova trec 2 valuri, unul începe lângă râul Prut și se îndreaptă spre est, altul mai mic e situat de-a lungul Prutului.”

După anul 1812 Leova devine punct vamal și punct de grăniceri, însă în 1835 cârmuirea județeană din Leova se transmite în satul Frumoasa, căruia i se zicea Cahul și i se conferise statut de orășel. Marii negustori din Leova fac o încercare de a întoarce cârmuirea județeană, s-au adresat cu o scrisoare din partea tuturor locuitorilor către guvernatorul Novorusiei și Basarabiei, dar au primit un refuz categoric.

Între 1856 și 1878, Leova a reintrat între granițele Principatului Moldovei și ale României. La recensământul din 1860, târgul era oficial a 32-a localitate urbană a Moldovei „românești”, după numărul populației (1845 locuitori).

La 7 octombrie 1878, după reanexarea de către Rusia țaristă, Leova avea 350 de gospodării, 5682 desetine de pământ arabil, 60 livezi mari, o moară de aburi și 6 mori de vânt. Prima școală care avea numai o singură clasă a fost deschisă în 1885, iar peste 4 ani școala avea 2 clase în care învățau 53 de băieți și 43 de fete. Conform datelor în 1904 acest târgușor avea o suprafață de 169 de hectare și 16 căi de comunicare. Târgușorul avea 2 piețe și o grădină publică. El era așezat pe șes și avea 2 lacuri care se numeau Bujor și Potcoava. Din clădirile de administrație în târgușorul erau primăria, poliția, poșta, telegraful, o școală mixtă, un liceu evreiesc, trei școli primare, o biserică ortodoxă și cinci sinagogi. Pe la sfârșitul sec. XIX în orașul Leova activau peste o mie de negustori străini și o colonie germană, care număra 115 nemți. În târgușorul Leova la începutul secolului XX erau 1.073 de case, precum și 307 clădiri monumente.

În 1923 orașul avea 1075 case și 3422 de locuitori, iar în 1933 – 7 mii. La începutul sec. XX aici erau 3 școli primare, un liceu evreiesc, 3 bănci, precum și o salăde teatru și cinema, o bibliotecă. În anul 1930 avea deja statutul de oraș. La recensământul din acel an au fost înregistrați 6.539 locuitori, dintre care 3.430 români, 2.324 evrei, 501 ruși, 75 țigani, 72 greci, 70 germani ș.a.

După cel de al doilea război mondial în oraș au început să se construiască case cu multe etaje, deschise noi unități de producție, fabrica de panificație, de brânzeturi, de vinuri, de etero-oleoginoase, tipografia, baza de transport auto 25, organizația de construcție, combinatul de deservire socială, spitalul și policlinica, farmacii, stația veterinară, școala auto, școala profesională, librăria, grădinițe de copii, cinematograful, casa de cultură, stația sanitaro-epidemiologică. În 1998 apare primul ziar independent din orașul Leova „CUVANTUL LIBER” . În orașul Leova s-a născut mult regretatul compozitor și cântăreț Ion Aldea Teodorovici.

La 7 iulie 2006, în orașul Leova a avut loc deschiderea oficială a Centrului de Informare și Documentare pentru Tineret. Deschiderea Centrului a fost posibilă datorită sprijinului acordat de Uniunea Europeană în parteneriat cu Consiliul Județean Vaslui, România, Consiliul Raional Leova și Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătaru”, județul Vaslui.

Oraşul Leova este situat pe malul râului Prut, la 100 km sud de capitala Moldovei. Prin oraş trece drumul naţional Chişinău–Leova–Cahul.

Oraşul Leova este atestat la 13 martie 1489 cu denumirea de Târgul Sărăţii. Actuala denumire, Leova, provine de la prenumele slugii domneşti Leva, care împreună cu fratele său, Petru, cumpără o parte de moşie pe Sărata şi confirmă acest act juridic în ziua de 23 ianuarie 1495. Ca târg,  Leova este atestat la 26 august 1806 într-un document semnat de Constantin Moruzzi, domnul Moldovei, prin care proprietarul oraşului Leova, logofătul Costache Ghica, este împuternicit să strângă contribuţii de la toţi negustorii care vin la iarmaroace. După anul 1812, Leova devine punct vamal şi punct de grăniceri, însă în 1835 cârmuirea judeţeană din Leova se transmite satului Frumoasa, căruia i se zicea Cahul şi i se conferise statutul de orăşel.

Marii negustori din Leova fac o încercare de a întoarce cârmuirea judeţeană, adresându-se cu o scrisoare din partea tuturor locuitorilor către guvernatorul Novorusiei şi Basarabiei, dar primesc un refuz categoric. La 7 octombrie 1878, ţăranii aveau 350 de gospodării, 5682 de setine de pământ arabil, 60 de livezi mari, o moară de aburi şi șase mori de vânt. Pe la sfârşitul sec. XIX în oraşul Leova activau peste o mie de negustori străini şi o colonie germană, care număra 115 de nemţi.

În 1923 oraşul avea 1075 de case şi 3422 de locuitori, iar în 1933 – șapte mii de locuitori. La începutul sec. XX aici erau 3 şcoli primare, un liceu evreiesc, trei bănci, precum şi o sală de teatru şi cinema, o bibliotecă. În oraşul Leova s-a născut mult regretatul compozitor şi cântăreţ Ion Aldea-Teodorovici.