Plan strategic de dezvoltare
Proiect
STRATEGIA LOCALĂ
DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ INTEGRATĂ
A ORAŞULUI LEOVA
2015-2020
CUPRINS:
Strategia locală de dezvoltare socio-economică integrată a oraşului Leova……………………….. 4
- SUMAR EXECUTIV………………………………………………………………………………………………… 4
- INTRODUCERE……………………………………………………………………………………………………… 4
III. CONTEXT STRATEGIC………………………………………………………………………………………. 5
- ANALIZA-DIAGNOSTIC………………………………………………………………………………………. 6
4.1 Prezentarea generală a oraşului………………………………………………………………………………… 6
4.1.1 Caracteristicile fizico-geografice…………………………………………………………………………….. 6
4.1.3 Repere istorice………………………………………………………………………………………………………. 6
4.2 Capitalul natural……………………………………………………………………………………………………… 7
4.2.1 Fondul forestier, flora şi fauna………………………………………………………………………………. 7
4.2.2 Apele de suprafaţă şi apele subterane…………………………………………………………………….. 8
4.2.3 Clima şi aerul………………………………………………………………………………………………………… 9
4.2.4 Solurile şi subsolurile……………………………………………………………………………………………… 9
4.3 Planificarea spaţiilor localităţii………………………………………………………………………………… 10
4.3.1 Dezvoltarea urbanistica……………………………………………………………………………………….. 10
4.4 Mediul social-cultural……………………………………………………………………………………………… 10
4.4.1 Demograifa, procesul migraţionist, incidenţa factorului sărăciei…………………………….. 10
4.4.2 Viaţa asociativă……………………………………………………………………………………………………. 11
4.4.3 Cultura……………………………………………………………………………………………………………….. 1
4.4.4 Sportul………………………………………………………………………………………………………………… 12
4.4.5 Odihnă şi divertisment…………………………………………………………………………………………. 2
4.4.6 Mass media…………………………………………………………………………………………………………. 1
4.5 Serviciile sociale………………………………………………………………………………………………………12
4.5.1 Educaţia……………………………………………………………………………………………………………… 1
4.5.2 Ocrotirea sănătăţii………………………………………………………………………………………………. 13
4.5.3 Asigurarea cu locuinţe şi facilităţi de confort……………………………………………………….. 13
4.6 Dezvoltarea economică…………………………………………………………………………………………… 15
2
4.6.1 Privire de ansamblu…………………………………………………………………………………………….. 15
4.6.2 Industria……………………………………………………………………………………………………………… 16
4.6.3 Agricultura…………………………………………………………………………………………………………. 16
4.6.4 Comerţ şi servicii…………………………………………………………………………………………………. 17
4.6.5 Turism………………………………………………………………………………………………………………… 18
4.7. Infrastructura……………………………………………………………………………………………………….. 21
4.7.1 Reţeaua de transport…………………………………………………………………………………………… 21
4.7.2 Reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare…………………………………………………………… 21
4.7.3 Reţele energetice, eficienţa consumului de energie, utilizarea energiei regenerabile .. 22
4.7.4 Reţelele de telecomunicaţii……………………………………………………………………………………. 23
4.7.5 Infrastructura administrativă………………………………………………………………………………. 23
4.7.6 Managementul deşeurilor…………………………………………………………………………………….. 24
4.8. Mediul ambiant şi situaţia ecologică……………………………………………………………………….. 27
4.8.1 Factorii calităţii mediului – apele, solurile, aerul……………………………………………………. 27
4.8.2 Designul hidrologic………………………………………………………………………………………………. 30
4.8.3 Educaţia ecologică şi activităţi în folosul comunităţii……………………………………………… 31
4.9. Guvernarea locală/Indicatori de performanţă………………………………………………………… 32
- Strategia locală de dezvoltare socio-economică integrată. Cadrul General al Strategiei 37
- Obiectivele strategice de dezvoltare a oraşului…………………………………………………………. 38
VII. Planul de acţiuni privind realizarea Strategiei locale de dezvoltare socio-economică
integrată.…………………………………………………………………………………………………………………….. 42
VIII. Monitorizarea şi evaluarea…………………………………………………………………………………… 53
- PORTOFOLIUL DE PROIECTE…………………………………………………………………………. 5
3
Strategia locală de dezvoltare socio-economică integrată a oraşului Leova
- SUMAR EXECUTIV
Dezvoltarea durabilă şi descentralizarea administraţiei publice reprezintă astăzi un obiectiv major al managementului public naţional, activităţi chemate să avantajeze o dezvoltare economică şi socială echilibrată a localităţilor, prin utilizarea eficientă a tuturor resurselor (umane, materiale şi instituţionale) şi prin eficientizarea activităţilor la nivel local.
Planificare strategică integrată la nivel local reprezintă un instrument esenţial prin intermediul căruia se stabilesc obiectivele de dezvoltare a localităţii pe termen scurt, mediu şi lung, precum şi modalităţile de realizare a acestora. În acest sens, Strategia de dezvoltare social-economică (SDSE) locală constituie cadrul în care se va realiza dezvoltarea integrată, incluzivă şi armonioasă a comunităţii, iar calitatea vieţii locuitorilor se va ameliora pe parcursul implementării acesteia. Acest cadru serveşte atît intereselor private, cît şi celor publice, datorită menţinerii şi îmbunătăţirii elementelor de ordin economic, social şi de mediu de care cetăţenii şi firmele au nevoie pentru a prospera pe termen lung.
- INTRODUCERE 2.1. Context locaL
Strategia de dezvoltare socio-economică a oraşului Leova (SDSE) reprezintă un document complex de politici, elaborat în cadrul Proiectului de Susţinere a Autorităţilor Locale din Moldova (LGSP), cu asistenţa experţilor Centrului CONTACT.
Ținînd cont de obiectivele enunțate și conținutul documentului, prezenta Strategie de dezvoltare socio-economică a oraşului Leova devine instrumentul principal de planificare strategică a dezvoltării pentru perioada de pînă în anul 2020.
- Activitățile realizate pentru elaborarea SDSE
În cadrul procesului de elaborare SDSE, Primăria oraşului Leova a fost sprijinită de echipa de consultanţi ai Centrului CONTACT şi experţi LGSP, care în comun au realizat următoarele activități:
- Etapa 1. Diagnosticul situaţiei existente/Elaborarea profilului
- Etapa II. Elaborarea Strategiei
- Etapa III. Discutarea şi aprobarea documentului strategic
- Elementele de creare a identităţii oraşului
Orașul Leova este caracterizat ca un oraș liniștit, verde, situat pe malul rîului Prut. Unul dintre cele mai importante elemente de brand al oraşului Leova este legat de rezervația naturală ”Lebăda Albă”, creată în iunie 1998, prin adoptarea Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat. Rezervația este situată în partea de Sud-Vest a orașului Leova. Aici timp îndelungat cuibăresc cîteva perechi de lebede albe.
4
Un monument de importanţă culturală şi istorică, care poate fi inclus în lista elementelor de brand a oraşului este lăcașul sfînt ”Cuvioasa Sfînta Paraschiva”, datată din anul 1791.
Un alt element de brand este și Pavajul (caldarîm) străzii centrale a orașului și aleea de castani. Un monument natural ce poate servi element de brand al orașului poate fi Stejarul pedunculat, secular, care are peste 500 de ani.
Festivalul regional muzical ”Ecoul de la Baștină” în cinstea regretaților compozitori Petre și Ion Alde-Teodorovici, care s-au născut în orașul Leova, de asemenea constituie un element de brand al orașului. Alte elemente de branding: rîul Prut, complexul de fortificații ”Valul lui Traian”, Rezervatia naturala “Plante spontane de zonă umedă”
III. CONTEXT STRATEGIC
Elaborarea strategiei de dezvoltare socio-economică (SDSE) a orașului Leova se realizează într-un context strategic unic. Înțelegerea contextului strategic, care se referă în mod special la totalitatea de condiții și factori interni și externi care influențează sau pot să influențeze dezvoltarea orașului, asigură elaborarea unei strategii corelată și armonizată cu țintele și obiectivele de dezvoltare stabilite la nivel raional, regional și național.
Contextul strategic de elaborare și implementare a strategiei este puternic influențat de doua procese importante: descentralizarea și regionalizarea. În primul caz, prin descentralizare autoritățile publice locale ale orașului Leova sunt formal și politic responsabile de organizarea și dezvoltarea serviciilor publice în comunitate, iar procesele de regionalizare asigură condiții de cooperare la nivel local, regional pentru organizarea eficiență și durabilă a acestor servicii.
Coerența documentelor de politici locale cu cele regionale și naționale asigură condiții privind cooperarea la nivel local și regional, eficiența atragerii și valorificării investițiilor, consens privind dezvoltarea și durabilitatea intervențiilor. De asemenea, un cadru strategic coerent asigură avantaje privind competivitatatea teritorială și guvernanța
- ANALIZA-DIAGNOSTIC
4.1 Prezentarea generală a oraşului
4.1.1 Caracteristicile fizico-geografice
Oraşul Leova este situat în partea de Sud-Vest a RM, la o distanţă de 91 (100) km de la capitala ţării – mun. Chişinău. El este centrul administrativ, economic şi cultural al raionului care poartă aceeaşi denumire şi în care sunt incluse 40 de localităţi: 2 oraşe şi 38 de localităţi rurale. Fiind amplasat pe malul stîng al rîului Prut, Leova se află în vecinătateă nemijlocită cu hotarul dintre Republica Moldova şi România. Suprafaţa totală ocupată de oraş este de 34,13 km2. Numărul de locuitori este de 10,9 mii persoane (conform datelor BNS la 01.01.2014). După numărul de locuitori el ocupă locul VI printre cele 8 oraşe ale Regiunii de
Dezvoltare Sud.
Oraşul este traversat de autostrada de importanţă naţională R-34, Chişinău – Leova – Cahul şi se află la o distanţă de 22 km de la calea ferată (staţia Iargara).
Conform recensamîntului din anul 2004, populaţia oraşului are următoarea structură etnică:
86% – moldoveni/români,
6% – ruşi,
3% – bulgari,
3% – ucraineni,
2% – alte etnii.
4.1.2 Relieful
Oraşul Leova este situat la o altitudine de aproximativ 40 m faţă de nivelul mării. Relieful localităţii este reprezentat de o pantă, care coboară lent de la Est spre Vest, adică de la Podişul central spre lunca rîului
Prut. Unghiul de înclinare al pantei este mic – între 5-7 grade, iar suprafaţa pantei este plată, înălţimile relative ale acesteia încadrîndu-se între limitele 0-9 m
4.1.3 Repere istorice
Istoria oraşului Leova începe din perioada anilor 1489 – 1495, cînd Ştefan – Voievodul Moldovei, mai întîi printr-un ordin emis la Suceava la 13 martie 1489 întăreşte o bucată de pămînt la gura rîului Sărata pentru loc de sat, iar mai apoi, printr-un act juridic datat cu 23 ianuare anul 1495, încredinţează unor
6
slujitori ai săi – fraţii Petru şi Leova un teren în apropierea aceluiaşi rîu. Astfel, atît anul 1489 cît şi anul 1495 pot fi consideraţi drept ani de fondare a oraşului Leova. După cum se vede, denumirea localităţii provine de la numele Leova pe care-l purta unul dintre cei 2 fraţi.
În anul 1806 Leova este atestat ca târg într-un document semnat de Constantin Moruzzi, domnul
Moldovei, prin care proprietarul oraşului Leova – logofătul Costache Ghica, este împuternicit să strângă contribuţii de la toţi negustorii care vin la iarmaroace.
În 1812 Leova devine punct vamal şi punct de grăniceri. În anul 1835 cârmuirea județeană din Leova a fost transmisă satului Frumoasa, căruia în același an i s-a schimbat denumirea în Cahul și i s-a conferit statutul de orășel. Marii negustori din Leova fac o încercare de a întoarce cîrmuirea județeană, adresîndu-se cu o scrisoare din partea tuturor locuitorilor către guvernatorul Novorusiei și Basarabiei, dar au primit un refuz categoric. Între 1859 și 1878, tîrgul Leova a reintrat între granițele Principatelor Unite ale Moldovei și României, fiind oficial atestat în 1860, ca cea de a 32-a localitate urbană, cu o populație de 1845 locuitori.
La 7 octombrie 1878, după reanexarea localității de către Rusia țaristă, Leova avea 350 de gospodării, o biserică ortodoxă, 5 sinagogi, 5682 desetine de pământ arabil, 60 de livezi mari, o moară de aburi şi 6 mori de vânt, cîteva crîşme si magazine mici.
Prima școală din localitate a fost deschisă În anul 1885.
Pe la sfârşitul sec. XIX în Leova activau peste o mie de negustori străini (preponderent greci și evrei) şi o colonie germană, care număra 115 nemţi.
În 1923 tîrgușorul Leova avea 1075 de case şi 3422 de locuitori, iar în 1933 – deja 7 mii de locuitori. Statutul de oraş localitatea l-a primit în 1940. După cel de al doilea război mondial în oraș au început să se construiască case cu multe etaje, au început să fie deschise noi unități de producție, fabrica de panificație, de brânzeturi, de vinuri, de produse etero-oleoaginoase, tipografia, baza de transport auto, organizația de construcție, combinatul de deservire socială, spitalul și policlinica, farmacii, o stație veterinară, școala auto, școala profesională, librăria, grădinițe de copii, cinematograful, casa de cultură, stația sanitaro-epidemiologică.
La 18 august, 1988 în orașul Leova a fost deschis primul Liceu Teoretic ce poartă numele lui ”Constantin Spătaru”.
În 1998 apare primul ziar independent din orașul Leova „CUVANTUL LIBER”.
În orașul Leova s-au născut ilustre personalități ale artei, așa cum sunt: frații Petre și Ion Teodorovici, compozitorul Gheorghe Crețu, renumitul violinist Laurențiu Nujnoi, conducătorul formației ”Pro-Bahus” Veaceslav Nicolau, actrița de teatru și cinema Margareta Nazarchevici, actorul teatrului dramatic ”Luceafărul” Vladimir Zaiciuc. În anul 1955 colegiul agrar din orașul Leova a fost absolvit de Maria Bieșu, cîntăreață de opera din Republica Moldova.
La 7 iulie 2006, în orașul Leova a avut loc deschiderea oficială a Centrului de Informare și Documentare pentru Tineret. Deschiderea Centrului a fost posibilă datorită sprijinului acordat de Uniunea Europeană în parteneriat cu Consiliul Județean Vaslui, România, Consiliul Raional Leova și Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătaru”, județul Vaslui.
4.2 Capitalul natural
4.2.1 Fondul forestier, flora şi fauna
Teritoriul raionului Leova este situat în zona de silvostepă și stepă. Vegetația spontană de stepă (păiuș, negară) s-a păstrat numai pe malurile abrupte ale rîpilor și în locurile ponorîte.
Ocolul silvic Leova face parte din ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură Iargara”. Fondul forestier al raionului Leova este amplasat pe o suprafață de 6095,9 ha, dintre care orașului Leova îi revine 241,6 ha. El reprezintă o fîșie îngustă amplasată de-a lungul rîului Prut. Pînă în anul 2004 fondul forestier al orașului alcătuia 201,03 ha.
Arbori răspîndiţi în lunca r. Prut: salcia albă/răchita, zălog – salcie cenuşie, salcia plîngătoare, salcia căprească, plopul alb, plopul negru, carpen, frasin, salcîm alb, salcîm boeresc, cireş păsăresc, stejar pufos, stejar pedunculat, gorun, alun, dudul negru, dudul alb, măslinul sălbatic ş.a.
Plante spontane: stuful, rogozul, talpa gîştei, pelinul argintiu, pelinul verde, urzica, rostopasca, murele, papura, cucuta, coada şoarecelui.
7
Dintre reprezentanții faunei sunt întîlnite aşa specii precum: fazanul comun, lişiţa, raţa sălbatică, lebăda albă, pescăruşii, prepeliţele, dihorele, vulpea, aricii, broasca ţestoasă de baltă, şopîrla verde şi cenuşie, şarpe de casă.Fondul forestier este utilizat în principal în calitate de combustibil pentru foc. Printre problemele existente legate de protecția și dezvoltarea fondului forestier se numără lipsa forțelor de muncă care să fie încadrate în lucrări de sădire, protejare a fondului forestier, incendiile frecvente care distrug fondul forestier, tăierile ilicite.Informația a fost furnizată de reprezentanții ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură Iargara” și secția statistică Leova.Rezervaţia naturală „Lebăda Albă” a fost creată în iunie 1998 prin adoptarea legii privind fondul ariilor protejate de Stat. Rezervaţia este situată în partea de Sud-vest a oraşului Leova, în lunca cursului inferior al rîului Prut. Aici timp îndelungat cuibăresc cîteva perechi de lebede albe. Aria totală a rezervaţiei – 30 ha. Deţinător funciar – Primăria or.Leova.Lacul care reprezintă această rezervaţie, crează condiţii favorabile pentru reproducerea diferitor specii de păsări de baltă, iar în perioada de pasaj serveşte ca loc de hrană şi odihnă pentru raţe, stîrci, găinuşe de baltă, pescăruşi. Investigaţiile floristice au demonstrat prezenţa a 111 specii de plante vasculare ierboase şi 4 esenţe de arbori caracteristici pentru luncile umede din vecinătatea albiei rîului Prut. Lista speciilor găsite în rezervaţie, denotă prezenţa a 20 de taxoni pratoformanţi care aparţin de familia poaceae, 10 din fabaceae, 6 din ciperaceae ş.a.
Lunca inundabilă cu vegetaţie de baltă – cu S – 50 ha, situată în partea de Nord-Vest a or.Leova, în lunca cursului inferior al r. Prut, lîngă ecosistemul acvatic „Lebăda albă”. Deţinător funciar – primăria or.Leova.
4.2.2 Apele de suprafaţă şi apele subterane Apele de suprafaţă
Resursele acvatice ale orașului sunt formate de rîul Prut cu o suprafață totală de 54,15 ha. Orașul este amplasat pe malul rîului Prut, al doilea rîu după mărime din Republica Moldova. În oraş există 2 izvoare cu apă potabilă și 178 de fîntîni.Apele rîului Prut sunt utilizate în special ca sursă de apă potabilă pentru locuitorii orașului și a satelorînvecinate.
Apele subterane
Apele subterane se află la o adîncime de 16 – 18 m._În ultimii 10 ani, a apărut tendinţa de scădere a nivelului apelor subterane.
Majoritatea surselor de ape subterane conţin un procent ridicat de sulf, flor, ftor faţă de normele stabilite. Majoritatea pot fi folosite doar ca apă tehnică.
În oraș mai există trei sonde de apă mineralizată cu o adîncimen de peste 300 de metri. Două sonde sunt conservate iar una este deschisă pentru ca populația sa folosească această apă în scopuri curative. Una din principalele problemele cu care se confruntă APL privind întreţinerea şi utilizarea apelor subterane din localitate este gradul înal de poluare a lor din cauza inexistenţei reţelelor de canalizare în sectorul particular.
Sursele de apă potabilă
Sursa prinicipală de aprovizionare cu apă potabilă a orașului sunt apele rîului Prut. Capacitatea anuală a surselor de apă folosite pentru îndestularea necesităţilor oraşului este de 2830,2 mii m3/an.
Acoperirea necesităților de apă potabilă ale orașului Leova în perioada 2009-2013:
8
N | Denumirea indicatorilor | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | |
d/o | |||||||
1. | Volumul de apă consumat în scopuri | 0,16 | 0,17 | 0,17 | 0,18 | 0,17 | |
menajere, mil. m3/an | |||||||
2. | Capacitatea surselor de apă potabilă, mil. | 2803,2 | 2803,2 | 2803,2 | 2803,2 | 2803,2 | |
m3/an | |||||||
3. | Gradul de acoperire a necesităţilor localităţii | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | |
în apă potabilă, % |
La moment (2010-2014) este în derulare proiectul finanțat de BERD ”Reconstrucția rețelelor de apeduct și canalizare a orașului Leova”, cu un buget de 2 700 000 euro, dintre care 900 000 rambursabile iar
1 800 000 sub formă de grant. Proiectul prevede construcția rețelelor de apeduct cu o lungime de 18000 m și 8000 m rețele de canalizare.
Probleme legate de aprăvozionarea orașului cu apă potabilă:
Capacități la limita minimă ale surselor de apă disponibile pentru satisfacerea necesităților localității.
4.2.3 Clima şi aerul
Clima este temperat-continentală. Temperatura medie a aerului în luna ianuarie este de -3,5°C, iar în luna iulie este de +21,5°C. Teritoriul orașului Leova aparţine zonei cu umiditate insuficientă. Precipitațiile anuale sunt de 445 de milimetri. (Pentru comparație: cantitatea anuală de precipitaţii în zona de nord a țării este de aproximativ 620 mm, iar în zona de sud – 490 mm).
Teritoriul raionului Leova este situat în zona de silvostepă și stepă.
Trendul frecvenţei şi durităţii manifestării factorilor climaterici nefavorabili (secete, ploi cu grindina, îngheţuri de primăvara) din ultimii 10 ani?
Denumirea indicatorilor | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | |
Ploi cu grindina | 1 | 2 | 3 | 2 | 1 | 2 | 1 | – | 3 | – | 2 | |
Îngheţuri de primăvara | – | – | 1 | – | 1 | 1 | 1 | – | 1 | 1 | – | |
Secete severe | – | – | 1 | – | – | – | – | – | 1 | – | – | |
Inundaţii | – | – | – | 1 | – | – | 1 | – | – | – | – | |
Pierderi estimative de producţie | – | – | – | 1 | – | 1 | – | – | – | – | 1 | |
agricolă, mil. lei | ||||||||||||
Probleme importante:
Una dintre problemele majore este menținerea frecvenţei şi puterii de manifestare a factorilor climaterici de risc (secete, ploi cu grindină, îngheţuri de primăvara) în ultimii 15 ani, fapt care condiţionează pierderi crescînde pentru agenţii economici ai oraşului ce activează în agricultură şi, astfel, îngreunează dezvoltarea activităţilor economice din domeniul agricol.
Informația a fost preluată din sursele primăriei.
4.2.4 Solurile şi subsolurile
Capitalul funciar existent în localitate şi în preajma acesteia constituie 3413,63 ha, dintre care 2234,52 ha (65%) le reprezintă terenurile care pot fi utilizate în scopuri agricole (ciornoziom), iar 1179,11 ha sunt terenuri care nu pot fi utilizate in scopuri agricole. Bonitatea medie a terenurilor agricole după structura solului e de 61 b/ha.
Tipul solurilor – ceornoziomice (obișnuit, levigat, carbonizat), cenușiu, de pădure, și în valea rîurilor și lunca Prutului – aluviunile și de fîneață.
Pe Teritoriul orașului Leova nu activează nici o carier
9
4.3 Planificarea spaţiilor localităţii | |||||
4.3.1 Dezvoltarea urbanistica | |||||
Orașul Leova are un Plan Urbanistic General vechi care necesită a fi actualizat. | |||||
Intravilanul şi suprafeţele diferitor tipuri de terenuri | km2 | ||||
Denumirea indicatorilor | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 |
Intravilan total, inclusiv: | 24,06 | 24,16 | 24,36 | 24,57 | 24,57 |
Terenuri ocupate cu clădiri publice şi administrative | 0,6 | 0,6 | 0,6 | 0,6 | 0,6 |
Terenuri ocupate cu fondul locativ | 2,59 | 2,59 | 2,59 | 2,69 | 2,69 |
Spaţii verzi (parcuri şi scuaruri) | 0,12 | 0,12 | 0,12 | 0,12 | 0,12 |
Terenuri ocupate de reţeaua de străzi şi drumuri | 0,33 | 0,33 | 0,33 | 0,33 | 0,33 |
Terenuri ocupate de obiecte industriale | 0,18 | 0,18 | 0,18 | 0,18 | 0,18 |
Terenuri cu destinaţie agricolă | 14,20 | 14,30 | 14,50 | 14,61 | 14,61 |
Fondului silvic | 3,84 | 3,84 | 3,84 | 3,84 | 3,84 |
Terenuri destinate fondului apelor | 0,78 | 0,78 | 0,78 | 0,78 | 0,78 |
Alte terenuri | 1,42 | 1,42 | 1,42 | 1,42 | 1,42 |
Informație furnizată de secția de statistică a raionului Leova, rapoartele statistice.
4.3.2 Descrierea topografică
Descrierea principalelor zone ale localităţii 1) Zona administrativă:
Amplasamentul: partea centrală a oraşului
Suprafaţa aproximativă şi ponderea acesteia în intravilan: 28,7 ha / 3,65 % din suprafața totală a orașului.
2) Zonele de agrement:
Amplasamentul: partea centrală, sud-vest a oraşului
Suprafaţa aproximativă şi ponderea acesteia în intravilan: 102 ha /12,9 % 3) Zonele rezidenţiale:
Amplasamentul: partea centrală şi nord-est a oraşului
Suprafaţa aproximativă şi ponderea acesteia în intravilan: 404 ha / 51,14% 4) Zona industrială:
Amplasamentul: partea de sud-est a oraşului
Suprafaţa aproximativă şi ponderea acesteia în intravilan: 42 ha / 5,3 %
Informație furnizată de arhitectorul general al orașului, din planul urbanistic al orașului.
4.4 Mediul social-cultural
4.4.1 Demograifa, procesul migraţionist, incidenţa factorului sărăciei
Trendul de evolutie a principalilor indicatori demografici din localitate
Denumirea indicatorilor | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | |
Populaţia stabilă din localitate | 10900 | 10900 | 10900 | 10900 | 10800 | |
Populația prezentă la 01 ianuarie, locuitori | 10000 | 10000 | 10000 | 10000 | 10000 | |
Numărul nou-născuţilor | 94 | 107 | 117 | 94 | 89 | |
Numărul decedaţilor | 120 | 103 | 117 | 118 | 97 | |
Sporul natural al populaţiei, pesoane | – 26 | 4 | 0 | -24 | -8 | |
Rata de natalitate, nou-născuţi/1000 locuitori | 8,6 | 9,8 | 10,7 | 8,6 | 8,2 | |
Rata de mortalitate, decedaţi/1000 locuitori | 11 | 9,4 | 10,7 | 10,8 | 8,9 | |
Coeficientul îmbătrînirii populaţiei, | 12,9 | 13,3 | 13,8 | 14,4 | 15,4 | |
pers.>60ani/100 locuitori | ||||||
Indicile sarcinii demografice | 4,5 | 4,4 | 4,3 | 4,3 | 4,4 | |
Indicile sarcinii demografice, | 44,8 | 43,7 | 43,0 | 43,1 | 43,8 | |
pers. inapte/100 pers. apte | ||||||
Sursa: Biroul National de Statistica, Secţia statistică demografică, http://statbank.statistica.md/pxweb/Database/RO/TER/02%20POP/02%20POP.asp
10
Probleme:
- O mare parte a populaţiei apte de muncă cîştigă un salariu la limita minimului de existenţă determinat pentru aceştia.
- O mare parte a pensionarilor din localitate primesc pensii sub nivelul minim de existenţă determinat pentru aceştia.
- Nivelul nominal al salariului mediu lunar creşte, pe cînd nivelul real al acestuia stagnează sau chiar se diminuează.
4) Nivelul nominal al pensiilor medii lunare creşte, pe cînd nivelul real al acestora stagnează sau chiar se diminuează.
5) Înregistrarea copiilor nou-născuți se face la locul nașterii și nu după viza de reședință a părinților.
4.4.2 Viaţa asociativă
În localitate sunt înregistrate 8 asociaţii obşteşti: AO „Orhideea”, AO „Parteneriat Social”, AO „Pyretus”, AO „Enigma”, Centrul de Sănătate „Camelot”, Organizaţia Umanitară „Dăruind vei dobîndi”, AO „Se-An-Do”. ONG-rile locale activează în principiu în domeniul social (educaţie, ecologie, mod de viaţă sănătos, protecţia drepturilor copiilor, persoanelor cu dizabilităţi).
De către ONG-urile locale au fost realizate 30 proiecte regionale și republicane. Iată cîteva dintre ele:
- Crearea Centrului de instruire profesională, implementat de AO „Orhideea” în parteneriat cu Asociaţia „ACASĂ”
- Crearea Centrului Comunitar „Încredere”, AO „Parteneriat Social” cu Asociaţia „ACASĂ” –
JANIVO
- Lucrări de artizanat din lozie, AO „Parteneriat social”, cu Departamentul Elveţiei
- Amenajarea Parcului orăşenesc, AO „Pyretus”, cu Centrul Contact
- Asigurarea cu apă potabilă a locatarilor str. Luceafărul, AO „Pyretus”
- Reabilitarea încăperilor sanitare în Azilul pentru persoanele în etate şi cu dizabilităţi din Leova Organizaţia Umanitară „Dăruind vei dobîndi”.
Pe parcursul ultimilor 5 ani, ONG-le ce activează în oraş au atras fonduri extrabugetare în valoare totală de circa 3,5 mln. lei.
4.4.3 Cultura
Activitățile culturale se desfășoară în sala de concert a palatului de cultură. În anul 2013 au fost organizate 38 de concerte, 27 evenimente culturale. În oraș mai activează o școală de arte în care învață 160 de elevi (2013), un muzeu de istorie și etnografie care este vizitat anual de peste 6700 de vizitatori, două biblioteci, cu un fond total de carte în număr de 50862 exemplare, cinci colective de dans, un cerc de pictură și două cercuri literare. În oraș pe lîngă casa de cultură activează colectivul model de dans și muzică populară ”Pruteanca”, ansamblul folcloric ”Opincuța”, o fanfară. Volumul de resurse alocat în anul 2013 pentru promovarea şi dezvoltarea culturii în localitate a fost de 45 mii lei ce constituie circa 35-40% din necesar.
Festivalul regional ”Ecoul de la Baștină” este organizat anual în memoria compozitorilor Petru și Ion Alde-Teodorovici. Festivalul regional de muzică și dans popular ”La o margine de Prut”. Festivalul tradițiilor și obiceiurilor de iarnă ”Vom ura, vom tot ura…”. Concursul de muzică ușoară ”Serenadele verii”, concursul de frumusețe ”Miss Leova”, concursul cultural-sportiv ”Vatra haiducului”.
Patrimoniul cultural:
- Sistemul de fortificații ”Valul lui Traian” de Sus (întinderea totală a valului pe teritoriul oraşului
Leova e de 145 m);
- Biserica ”Sfînta Paraschiva”, datată din anul 1791
11
- Monumentul ostaşilor căzuţi în războiul II mondial,
- bustul lui M. Eminescu (1990, sculptor Al. Picunov),
- bustul lui Ştefan cel Mare (2004);
- basorelieful lui Maxim Gorkii
- basorelieful lui Ion și Petru Teodorovici
- placă comemorativă la biblioteca raională a fraților Teodorovici
- monumentul ostașului Vladimir Vatlin, erou în cel de al II-lea război mondial
- strada pavată (caldarîm) din anul 1938.
- Aleea ostaşilor căzuţi în Afganistan (1982) şi Transnistria (1992). Aici sunt instalate plăci comemorative în memoria cetăţenilor din raion, căzuţi în războiul pentru integritatea ţării;
- Edificiul muzeului construit în 1950.
- Monumentul în memoria victimelor represiilor regimului totalitar stalinist
- Rezervaţia naturală „Lebăda Albă” (creată în iunie 1998).
- Rezervația naturală ”Arie cu management multifunctional. Vegetația de luncă inundabilă”, cu suprafața de 50 ha, Legea nr. 1538, din 25.02.1998.
- Stejarul secular din sec. XVII.
4.4.4 Sportul
În oraș activează șase săli sportive în care se antrenează anual circa 2000 de persoane. Mai activează următoarele secții sportive: fotbal, baschet, arte marțiale, trîntă, gimnastică.
Volumul de resurse alocat anual pentru promovarea şi dezvoltarea sporturilor în localitate este în scădere și a constituit în anul 2013 doar 93 mii lei.
4.4.5 Odihnă şi divertisment
Există nouă locuri de agrement care sunt vizitate anual de peste 3500 vizitatori: zona verde de pe strada lacului, parcul orășenesc cu zona WI-FI, zona verde din lunca Prutului, stadionul orășenesc, stadionul de la școala sportivă, sala de fitnes, sala de forță, centrul de informare și documentare pentru tineret cu zona WI-FI.
4.4.6 Mass media
Mass-media locală este reprezentată de următoarele publicații:
1 ziar local – săptămînalul ”Cuvîntul liber”, cu un tiraj de 3000 exemplare 1 post TV local prin cablu.
Printre ziarele citite în localitate se mai numără următaorele publicații republicane: ”Moldova
Suverană”, ”Timpul”, ”Săptămîna”, ”Vocea poporului”, ”Ziarul de gardă”, ”Argumentî i factî”, ”Jurnal de
Chişinău”, ”Comunistul”, ”Natura”, ”Gazeta de sud” în total 17 publicații cu un tiraj declarat de 34323 exemplare.
Reviste citite: ”Contabilitate şi audit”, ”Monitorul Oficial”, ”Vînătorul şi pescarul Moldovei”, ”Alunel”, ”Amic”, ”Noi”, în total 12 publicații cu un tiraj declarat de 5728 exemplare.
Sunt recepționate 5 posturi de radio, TV prin cablu care retranslează 35 canale, 2 – centre de acces public la internet. (conform datelor din 2013)
4.5 Serviciile sociale
4.5.1 Educaţia
În oraș activează 2 Insituţii preşcolare în care se educă 410 copii (gradul de utilizare a capacităţilor – 85%), 4 Instituţii de învăţămînt primar şi secundar general în care se educă 1245 elevi (gradul de utilizare a capacităţilor – 52,4%), o instituţie de învăţămînt secundar profesional în care învață 300 de elevi (gradul de utiilzare a capacităţilor – 67%). Gradul de acoperire a necesarului în cadre didactice pentru toate nivelele este de 90%. Trei instituții extrașcolare: școala sportivă – 260 copii, centrul de creație al copiilor – 160 copii, centrul ecologic – 268 copii. O școala de arte – 160 copii.
12
4.5.2 Ocrotirea sănătăţii
Sectorul de ocrotire al sănătăţii din oraş este reprezentat de Centrul de SănătatePublică Leova care are 7 sectoare a medicului de familie. Instituția asigură tratament în condiții de ambulator a populației orașului Leova în volum de 47000 adresări anual. Instituția are 94 angajați care desrvesc orașul și o parte a raionului Leova. Din ei personal medical cu studii superioare – 15, studii medii-speciale – 56, alt personal – 23 persoane. Alte instituții medicale raionale care activează pe teritoriul orașului Leova sunt: Spitalul Raional Leova, Stația Zonală de Asistență Medical-Urgentă Cahul, filiala Leova (AMU).
Numărul de locuri de muncă vacante în sector pentru personal medical calificat este de 18 persoane. Probleme:
- Insuficiență de cadre medicale cu studii superioare (50%),
- Infrastrucutra edificiilor este învechită,
- baza tehnico-materială insuficientă (dotarea cu utilaj medical modern insuficient)
- morbiditatea prin boli cronice – înaltă
- grad înalt de îmbătrînire a populației
- grad redus de educație sanitară în rîndul populației
Printre problemele prinicipale în domeniul ocrotirii săntății se numără influența zonei endemice a insuficienței de iod, ce duce la creșterea numărului de patologii a glandei tiroide, dereglări metabolice de diferit grad, risc înalt de dezvoltare a malformațiilor congenitale la nou-născuți, etc.
4.5.3 Asigurarea cu locuinţe şi facilităţi de confort
Mărimea fondului locativ în anul 2013 a constituit 222900 m2
N | Denumirea indicatorilor | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | |
d/o | |||||||
1. | Mărimea fondului localitv, mii m2 | 216,1 | 218,3 | 220,0 | 221,9 | 222,9 | |
3. | Intrari in fondul de locuinte, mii m2 | 2,2 | 1,9 | 2,1 | 1,2 | 0,8 | |
3. | Asigurarea populaţiei cu locuinţe, m2/1 locuitor | 19,8 | 20,0 | 20,2 | 20,5 | 20,6 | |
4. | Fondului locativ dotat cu facilităţi de confort, mii m2 | 196,4 | 198,4 | 210,3 | 216,47 | 218,6 | |
5. | Ponderea suprafeţei locuibile dotate cu facilităţi de confort,% | 90,8 | 90,8 | 95,5 | 97,5 | 98,0 | |
Începînd cu anii 90 ai secolului trecut în localitate nu s-au mai construit blocuri locative. Problema asigurării cu spaţiu locativ a populaţiei rămîine a fi actuală. Abia în anul 2010 în oraş au fost construite două blocuri locative cu 5 nivele.
13
ANALIZA SWOT
Domeniul SOCIAL
Puncte tari | Puncte slabe | |
– În oraș activează: 2 grădinițe, 3 licee, 1 | – Bază materială a instituțiilor educaționale din | |
gimnaziu, 1 școală profesională, casa de creație | oraș slab dezvoltată și modernizată, | |
a copiilor, școala muzicală, terenuri sportive, | neracordată cerințelor contemporane în | |
școala de pictură, centrul SAP…) | domeniul serviciilor educaționale | |
– Instituțiile educaționale dețin o bază tehnico- | – Lipsa cadrelor tinere implicate în domeniul | |
materială satisfăcătoare; | educațional și de sănătate; | |
– Funcționarea instituțiilor din domeniul | – Terenurile sportive din oraș nu sunt reparate și | |
sănătății: Spitalul raional Leova, Centrul | amenajate ca să ofere servicii sportive de | |
Medicilor de Familie, Centrul de Sănătate | calitate; | |
Publică, farmacii… | – Bibliotecile școlare și publice dețin un fond de | |
– Resurse umane calificate care activează în | carte insuficient | |
domeniul educațional și de sănătate; | – Lipsa facilităților pentru cadrele tinere care vin | |
– Existența în oraș a diferitelor tipuri de servicii | în oraș și doresc să se angajeze | |
pentru grupurile vulnerabile: tineri și persoane | – Serviciile medicale nu sunt destul de calitative și | |
de vîrsta a treia ( azil pentru bătrîni, cantina | ||
nu satisfac așteptările pacienților; | ||
socială, centrul de servicii ”Orhideea”, serviciile | ||
prestate de ONG sociale- Centrul Comunitar | – În cadrul spitalului este simțită insuficiența | |
”Încredere” ș.a.) | anumitor categorii de medici: pediatri, | |
– Existența posibilităților de agrement și | oftalmologi, neuropatologi ș.a. | |
organizare a timpului liber pentru tineri în oraș; | – La nivel de oraș doar 45% din populație deține | |
– Prestarea serviciilor de asistență socială a | polițe de asigurare medicală obligatorie, de | |
aceea și cota investițiilor în medicină în oraș | ||
populației | ||
este redusă; | ||
– Prestarea serviciilor pentru persoanele cu | – Gradul de modernizare și dotare a instituțiilor | |
dezabilități; | ||
de sănătate este foarte mic, aceasta influențînd | ||
– Funcționarea Centrului de zi ”Speranța” care | calitatea serviciilor medicale; | |
asigură servicii educaționale copiilor din famiiile | – În oraș sunt insuficiente servicii adresate | |
vulnerabile; | ||
femeilor: fetelor tinere în situații de risc, | ||
– Existența condițiilor și posibilităților de | femeilor însărcinate, mamelor cu copii mici; | |
orientare și formare profesională la locul de trai | – Prezența specialiștilor necompetitivi și puțin | |
în cadrul Școlii Profesionale Leova; | ||
calificați angajați în domeniul culturii, asistenței | ||
– Funcționează muzeul ținutului natal; | sociale și protecției populației; | |
14 |
– Activitatea școlii internat de pe teritoriul | – Insuficiența terenurilor de joacă și agrement | |
orașului care prestează servicii sociale și pentru | pentru copii pe teritoriul orașului; | |
copii din afara școlii: servicii de formare | – Tărăgănarea reparației stadionului; | |
profesională (olărit, lemnărit…), servicii ludice, | ||
floricultură, servicii de asistență socială și psiho- | Participarea redusă a cetățenilor în activități | |
pedagocică | filantropice și de caritate;. | |
Oportunități | Riscuri | |
– Atragerea proiectelor și investițiilor străine | – Exodul continuu al populației și scăderea | |
pentru soluționarea problemelor din domeniul | numărului de specialiști angajați în domeniul | |
social; | social; | |
– Sporirea transparenței în activitatea APL pentru | – Sporul natural negativ; | |
creșterea gradului de informare și participare | – Influența factorilor politici în luarea deciziilor | |
cetățenească; | ||
locale; | ||
– Valorificarea parteneriatelor și înfrățirilor APL | – Creșterea gradului de nesiguranță a cetățenilor | |
Leova cu autoritățile publice de diferite nivele | ||
din cauza dotării insuficiente a poliției | ||
din România, Cehia, Belorusia, Polonia… | ||
municipale și incapacitatea acestora de a | ||
– Constituirea unui grup consultativ pentru APL | acționa operativ și eficient. | |
din persoane de vîrsta a treia care cunosc viața | ||
și dezvoltarea orașului și pot participa în luarea | ||
deciziilor importante; | ||
4.6 Dezvoltarea economică 4.6.1 Privire de ansamblu
În oraş activează 1234 de agenţi economici, dintre care circa 1100 persoane fizice.
Principalii agenţi economici din oraş sunt:
- Întreprinderea vinicolă Leovin S.A., care are tradiţii vechi în domeniul vinicol. Societatea este dotată cu utilaj modern de producere şi îmbuteliere a vinului, dispunând de 1,5 mln. dal de păstrare a produselor vinicole. Producţia întreprinderii este exportată în volum de 95% în Rusia, Ucraina, Kazahstan, Germania;
- Cooperativa de consum Universcoop Leova, care activează în domeniul comerţului, alimentaţiei publice, producerii şi achiziţionării de produse agricole. Cifra de afaceri anuală a cooperativei este de peste 15 mln lei;
- SA „Apă-Canal Leova” care prestează servicii de asigurare cu apă potabilă şi canalizare a populaţiei oraşului,
- ÎM „Salubr-Leova” care prestează servicii de salubrizare prin colectarea selectivă a deşeurilor la 80 platforme (de tip închis 20, restul de tip deschis).
Pe teritoriul oraşului funcţionează 146 întreprinderi comerciale, din care: 2 pieţe mixte şi 10 unităţi de alimentaţie publică; o uzină mecanică (activează la 30 %), 3 brutării, 1 moară de făină de grîu şi 1 moară făină de porumb, 1 oloiniţă, o unitate de prelucrare a cărnii (mezeluri). Mai activează o tipografie, 2 întreprinderi de confecţii (textile, tricotaje), 4 întreprinderi în domeniul construcţiilor. În oraș activează 2 hotele.
În domeniul transporturilor de călători funcţionează SA „BTA-25” Leova cu raza de activitate pe întreg teritoriul raionului Leova. Dispune de 16 rute care deservesc localităţile raionului.
În prezent pe teritoriul oraşului sunt deschise 6 filiale ale băncilor comerciale ( BC „Moldova Agroindbanc” SA; BC Moldindconbank” SA; BC „Energbank” SA; BC „Banca Socială”; Banca de Economii, Victoria Bank) şi ale unei companii de asigurare.
Serviciile de consultanţă juridică sunt prestate de un birou juridic. În oraş activează 3 notari publici, 2 Birouri individuale de avocaţi, un birou de consultanţă în afaceri.
15
Volumul vînzărilor totale ale agenților economici din localitate, mii lei
177353.6 | ||||
163304.5 | ||||
120574.9 | ||||
100315 | ||||
43226 | ||||
2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 |
Ponderile volumelor vinzarilor care revin principalelor ramuri economice în volumul total al vînzărilor pe orașul Leova, mii lei.
Denumirea indicatorului | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | |
Volumul total al vinzarilor | 100% | 100% | 100% | 100% | 100% | |
Comerţ şi servicii | 64,9 | 56,3 | 59,6 | 58,5 | 62,7 | |
Industrie | 13,3 | 11,7 | 10,4 | 15,2 | 13,1 | |
Agricultura, economia vînatului, silvicultura şi piscicultura | 2,0 | 2,1 | 5,7 | 3,7 | 4,6 | |
Construcţii | 7,3 | 6,8 | 4,5 | 5,8 | 3,2 | |
Hoteluri si restaurante | 0,1 | 0,1 | 0,8 | 0,6 | 1,0 | |
Transporturi si comunicatii | 2,3 | 2,1 | 1,9 | 1,2 | 1,1 | |
Altele | 10,1 | 20,9 | 17,1 | 15,0 | 14,3 | |
Ponderile investiţiilor în capital fix pe principalele ramuri economice | ||||||
Denumirea indicatorului | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | |
Investiţii totale în capital fix, inclusiv: | 100% | 100% | 100% | 100% | 100% | |
Comerţ şi servicii | 26,0 | 26,5 | 72,4 | 61,8 | 20,3 | |
Industrie | 26,3 | 23,0 | 22,6 | 22,6 | 48,6 | |
Agricultura, economia vînatului, silvicultura şi piscicultura | 5,7 | 17,1 | 0,5 | 2,6 | 19,6 | |
Hoteluri si restaurante | – | – | – | – | – | |
Transporturi si comunicatii | – | – | 1,8 | 4,6 | – | |
Altele | 42,0 | 33,4 | 2,7 | 8,4 | 11,5 |
4.6.2 Industria
N | Denumirea indicatorilor | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | |
d/o | |||||||
1. | Volumul vînzărilor agenţilor economci din | 16674,9 | 18457,0 | 19651,1 | 30235,5 | 30589,6 | |
industria locala | |||||||
2. | Valoarea productiei industriale fabricate | 10476,3 | 11770,9 | 15197,7 | 22772,2 | 23832,8 | |
3. | Investiţii în capital fix | – | – | 2227,2 | 1721,6 | 15856,4 | |
5. | Exporturile agenţilor economici din industria | 870,2 | 1509,4 | 333,6 | 4414,6 | 1425,6 | |
localităţii | |||||||
6. | Numarul agentilor economici activi din | – | – | – | – | 1 | |
industria locală (CA > 15 mil. lei) | |||||||
4.6.3 Agricultura
N | Denumirea indicatorilor | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | |
d/o | |||||||
16
1. | Volumul vînzărilor agenţilor economci din | 27 | 31 | 29 | 35 | 25 | ||
agricultură | ||||||||
3. | Investiţii în agricultură | 3,5 | 7,0 | 4,8 | 6,5 | 9,8 | ||
6. | Numarul agentilor economici activi din ramura | 8 | 10 | 12 | 13 | 14 | ||
agricola locala (CA > 15 | mil. lei) | |||||||
4.6.4 Comerţ şi servicii
N | Denumirea indicatorilor | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | |
d/o | |||||||
1. | Volumul vînzărilor agenţilor economci din sfera | 61712,8 | 64767,1 | 76057,1 | 85472,1 | 99750,9 | |
comerţului | |||||||
3. | Investiţii în sfera comerţului | 1288,9 | 3028 | 7123,2 | 4514,8 | 6723,1 | |
6. | Numarul agentilor economici activi din sfera | – | – | 1 | – | – | |
comerţului (CA > 15 mil. lei) | |||||||
Domeniului de prestare a serviciilor din localitate mil. lei
N | Denumirea indicatorilor | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | |
d/o | |||||||
1. | Volumul vînzărilor agenţilor economci prestatori de | 6907,0 | 5663,4 | 7129,1 | 6655,4 | 6010,6 | |
servicii, inclusiv: | |||||||
– Servicii de transport | 2324,6 | 2525,7 | 2665 | 2022,1 | 1867,8 | ||
2. | Investiţii în sfera prestării serviciilor | 1443,8 | 918,3 | 1908,2 | 190,3 | – | |
Sursa: Secția pentru statistica a raionului Leova
ANALIZA SWOT
DOMENIUL ECONOMIE
Puncte tari | Puncte slabe | |||
ü | Existența spațiilor de producere ( clădirea | ü | Deteriorarea traseului Leova-Leușeni (42 | |
uzinei mecanice, fabrica de brînzeturi, fabrica | km). Deplasarea la Leușeni prin Chișinău, | |||
de panificație …) | mărește distanța la 107 km | |||
ü | Funcționarea Incubatorului de afaceri | ü | Sunt insuficiente piețe de desfacere a | |
Leova care îndrumă, consultă și sprijină agenții | mărfurilor | |||
economici locali | ü | Mai mulți agenți economici locali sunt | ||
ü | Existența cererii și a puterii de cumpărare | filiale a companiilor naționale și toate taxele | ||
a populației, inclusiv din remitențele introduse | sunt plătite în bugetul național | |||
în localitate | ü | În domeniul agriculturii nu sunt folosite | ||
ü | Funcționarea mai multor filiale ale | tehnologii moderne avansate | ||
băncilor, care oferă servicii cetățenilor orașului | ü | Nu avem un ghid al investițiilor în oraș care | ||
ü | Activează mai mulți agenți economici – | să servească ca suport în atragerea resurselor | ||
magazine, baruri… | financiare | |||
ü | Funcționarea celor 2 piețe- agricolă și | ü | Nu sunt elaborate și puse în aplicare | |
industrială | programe pentru protejarea producătorilor | |||
ü | Existența beciurilor vechi subterane, care | autohtoni | ||
duc sub rîul Prut și pot servi ca atracții turistice | ü | APL nu deține studii și analize a dezvoltării | ||
economice a orașului ca fundamentare a | ||||
17 |
ü | Păstrarea pavajului vechi și strada | proiectelor și programelor de dezvoltare | ||
pietonală ca punct de atracție pentru cetățeni | economică | |||
și turiști | ü | Accesul la creditele bancare pentru agenți | ||
ü | Funcționarea în oraș a structurilor de | economici și cetățeni este redus din cauza | ||
consultanță în domeniul agriculturii – ASIA, | dobînzilor ridicate | |||
ACSA. | ü | Populația are o inițiativă redusă în | ||
domeniul dezvoltării afacerilor | ||||
ü | Nu sunt surse de informare economică la | |||
nivel de localitate | ||||
Oportunități | Riscuri | |||
ü | Construcția podului peste rîul Prut | ü | Politici naționale financiare neadecvate, | |
ü | Restabilirea navigației pe rîul Prut | care nu stimulează dezvoltarea economică | ||
ü | Construcția podului va facilita apariția | ü | Centralizarea structurilor și serviciilor | |
(energie electrică, aprovizionare cu gaze | ||||
punctului internațional de trecere a frontierei, | ||||
naturale, drumurile) către alte localități și | ||||
care va aduce resurse financiare în bugetul | ||||
limitarea posibilităților a avea acces la servicii de | ||||
local | ||||
calitate la nivel local | ||||
ü | Valorificarea apelor minerale subterane | |||
ü | Valorificarea spațiilor industriale | |||
ü | Construcția rețelelor de irigație | |||
ü | Renovarea drumului către punctul de | |||
trecere vamală Leușeni | ||||
ü | Autonomia locală sporită în gestionarea | |||
treburilor publice | ||||
Principalele probleme economice identificate de grupul sectorial economie, or. Leova:
- Infrastructură economică slabdezvoltată
- Sectorul turismului nevalorificat
- Nu este dezvoltat sectorul de producere
- Agenții economici locali nu au capacități suficiente pentru a-și dezvolta afacerile
- Incubatorul de afaceri Leova nu este destul de cunoscut și promovat ca să poată beneficia de serviciile acestuia cît mai multe persoane interesate.
- Turism
Lista si descrierea obiectivelor turistice atractive
N | Denumirea obiectivului | Descrierea succinta a obiectivului turistic şi în ce constă | |
d/o | turistic | atractivitatea acestuia pentru turişti | |
1. | Muzeul de istorie şi etnografie | Muzeul a fost fondat în an.1973, pune la dispoziţia vizitatorilor | |
18
un arsenal bogat de piese din diferite perioade ale istoriei | |||
neamului nostru (obiecte folosite la război, la grădinărit, obiecte | |||
din arta populară ş.a.) | |||
Construit în sec. III-IV de către populaţia autohtonă care a | |||
hotărât să-şi întărească în acest fel liniile defensive împotriva | |||
triburilor nomade, Valul lui Traian se întinde de la râul Prut până | |||
2. | Valul lui Traian | la râul Nistru, în apropierea localităţii Chiţcani, având o lungime | |
de circa 138 km. | |||
Se presupune că acest val a făcut parte dintr-un sistem defensiv | |||
de protejare a frontierelor exterioare ale Imperiului Roman, | |||
după exemplul valurilor lui Adrian în alte ţări din Europa. | |||
3. | Monumentul naturii Arborele | oraşul Leova, str. Gorki 8, întreţinător funciar Primăria oraşul | |
secular Stejarul pedunculat | Leova | ||
Suprafaţa de 30 ha, situată la nord-vest de oraşul Leova, | |||
deţinător funciar Primăria or. Leova. În această zonă se află sub | |||
protecţia statului speciile de arbori seculari de stejar | |||
pedunculat. A fost fondată în iunie 1998. Denumirea rezervaţiei | |||
se datorează faptului că aici timp îndelungat cuibăresc lebedele | |||
de vară. Rezervaţia naturală Lebăda Albă este printre puţinele | |||
Rezervaţia naturală | zone umede naturale rămase pe teritoriul Republicii Moldova. În | ||
Ecosistemul acvatic „Lebăda | rezervaţie vegetează 111 specii de plante vasculare ierboase şi 4 | ||
Albă” | specii de arbori caracteristice pentru luncile umede din | ||
vecinătatea albiei râului Prut. Fauna include: mamifere (6 ordine | |||
cu 32 specii, 45,7% din numărul total de mamifere din | |||
republică), păsări (203 specii), printre care ţigănuşul (Plegadis | |||
falcinellus), egreta mare (Egretta alba), stârcul cenuşiu şi stârcul | |||
de noapte aparţin speciilor vulnerabile, fiind reprezentate de | |||
câteva perechi. | |||
Rezervația naturală Leova | |||
”Arie cu management | Protejarea vegetației de luncă inundabilă | ||
multifuncțional” | |||
Strada pavată cu aleea | Construită prin anii 1930 | ||
Castanilor | |||
Școala sportivă (fosta | |||
sinagogă) | |||
Casa de cultură orășenească | |||
ANALIZA SWOT
Domeiul Turism și Agrement
Puncte tari | Puncte slabe |
19
ü | Amplasare geografică reușită a orașului | ü Lipsa surselor financiare | |
ü | Este elaborată strategia raională de | ü Lipsa specialiștilor | |
dezvoltare a culturii cu domeniul turism | ü Drumurile deteriorate | ||
unde e inclus și or. Leova | |||
ü | Sunt identificate hoteluri, locuri de | ü Promovare slabă a obiectelor turistice | |
cazare, alimentare | ü Puține hotele, locuri de cazare | ||
ü | Rezervația naturală ”Lebăda albă” | ü Nu este elaborată harta turistică a | |
ü | Muzeu de istorie și etnografie | orașului | |
ü | Edificii care prezintă interes istoric | ü Lipsa indicatoarelor turistice | |
ü | Activează centrul ecologic | ü ”Zona de frontieră” – îngreunează accesul | |
turiștilor în zone de agrement | |||
ü Beciuri evreiești (obiectiv turistic) | ü Pericol de inundații a zonei rezervației | ||
ü Este o stradă pavată (obiectiv turistic) | ü Rezervația nu e amenajată | ||
ü Biserica (1933) Sf. Paraschiva (obiectiv | ü Nu este plajă în oraș | ||
turistic) | |||
ü | Mediu ecologic curat | ü Nivelul de cultură scăzut al populației | |
ü | Produse alimentare ecologice | ü Indiferența populației | |
ü | ”Valul lui Traian” (obiectiv turistic) | ü Lipsa asociației obștești în domeniul | |
turism | |||
- Cimitirul evreiesc (obiectiv turistic)
- Izvoare cu apă sărată (obiectiv turistic)
- Sinagoga evreiască (obiectiv turistic)
Oportunități | Riscuri | |
ü Elaborarea proiectelor | ü Posibile calamități naturale | |
ü Atragerea investitorilor | ü Instabilitatea politică | |
ü Legături cu diaspora evreiască care au | ü Legislație imperfectă | |
locuit în Leova | ü Risc de dezvoltare a afacerilor în domeniul | |
ü Promovarea localității, primăriei pe pagini | turismului | |
web | ü Lipsa forței de muncă. | |
ü Legături personale între locuitori și | ||
persoane care au locuit în or. Leova | ||
ü Oraș înfrățit cu Prahova, România și un | ||
oraș din Belorusia | ||
ü Schimb intercultural cu Ucraina, România, | ||
Belorusia | ||
ü Festivaluri internaționale ”La o margine de | ||
Prut” – dansuri populare, ”Ecoul de la | ||
baștină” – Compozitorii Petre și Ion | ||
20 |
Teodorovici
ü Turnee, campionate internațional la Judo
Probleme
- Lipsa unui centru care se ocupă în domeniu turismului
- Lipsa specialiștilor calificați
- La Direcția Cultură, Turism, Tineret și Sport lipsesc specialist pe Turism
- Nu e transparență în domeniu
- Traseele turistice nu sunt promovate suficient
- Nu sunt identificate surse financiare pentru dezvoltarea turismului
- Infrastructură insuficientă pentru activitate de agrement
- Posibilități de cazare insuficiente
- Puține hoteluri
- Nu sunt indicatoare pentru turiști, indicarea obiectelor turistice
- Infrastructura deteriorată
- Lipsa parcărilor
- Infrastructura
4.7.1 Reţeaua de transport
În orașul Leova nu este organizat transport public de pasageri. La nivel local nu există o strategie de dezvoltare a transportului public sau oferte investiţionale în acest domeniu. În oraș activează o companie de taximetrie.
Lungimea străzilor localităţii care sunt iluminate este de 12,2 km şi reprezintă 80% din lungimea totală a străzilor.
Domeniul public sunt amenajate trei locuri de parcare.
În reţeaua de drumuri şi străzi, pe parcursul anului 2012 au fost efectuate investiţii capitale în valoare de 417,6 mii lei.
Localitatea nu dispune de piste pentru biciclişti amenajate sau pe plan de amenajare.
4.7.2 Reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare
Alimentarea cu apă potabilă a orașului este asigurată de un apeduct cu lungimea de 41,6 km. Serviciul de asigurare a locuitorilor orașului cu apă și canalizare este gestionat de SA ”Apă-Canal Leova”. Reţelele de apeduct asigură cu apă majoritatea locuitorilor oraşului. Ponderea locuinţelor conectate la reţeaua centrală de apeduct este de 93% şi în ultimii 3 ani aceasta s-a extins cu 1,47%. (3882 case total) Volumul anual de apă distribuit prin reţele către consumatori este 165,7 mii m3.
Toate gospodăriile sunt conectate la apeduct în baza unui contract încheiat între furnizor şi beneficiar,
82% sunt contorizate.
21
Oraşul dispune de reţea centralizată de canalizare. Lungimea totală a reţelelor de canalizare este de 12,6 km. Ponderea locuinţelor conectate la reţeaua centrală de canalizare (1820) este de 47%, numărul acestora majorându-se cu 2,7% în ultimii 3 ani.
Probleme care persistă:
- Starea avariată a digului de protecţie al staţiei de pompare treapta I, care necesită restabilirea completă
- Starea precară a staţiilor de epurare a apei, utilaj uzat
- Posibilități reduse de conectare la sistemul de canalizare a locuințelor neconectate din sectorul particular
- Surse finanicare neidentificate pentru renovarea și întreținerea întregului sistem de alimenatre cu apă potabilă a populației (circa 40% din tot sistemul).
- Reţele energetice, eficienţa consumului de energie, utilizarea energiei regenerabile
Prin Programul de Susţinere a Autorităţilor Locale, în anul 2014, localitatea Leova a elaborat un Program Local de Eficienţă Energetică (PLEE) şi a Planul Local de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice (PLAEE). Aceste documente sunt destinate Administraţiei Publice Locale Leova. PLEE şi PLAEE elaborate pentru oraşul Leova vizează cresterea eficienţei energetice numai la consumatorii municipali gospodăriţi de APL, respectiv clădirile publice şi iluminatul public.a început elaborarea planului strategic de dezvoltare durabilă integrată a oraşului, care va include şi un capitol referitor la situaţia energetică şi îmbunătăţirea eficienţei energetice la nivel local.
Pe parcursul ultimilor ani, primăria Leova a întreprins mai multe măsuri pentru cresterea eficienţei energetice în obiectivele gestionate de către primărie. Acestea au vizat în primul rând măsuri de izolare termică (prin instalarea de ferestre noi) şi îmbunătăţirea utilizării energiei termice (modernizarea sistemelor de încălzire din grădiniţe).
Cu ajutor financiar din partea FISM, în perioada 2011-2012 a fost schimbată în totalitate tîmplăria la grădiniţele nr. 1 şi nr. 2 şi la liceul „Mihai Eminescu”, proiecte care au costat circa 2,3 mln MDL. De asemenea, FISM a finanţat şi instalarea colectoarelor solare şi a boilerului pentru prepararea ACM la grădiniţa nr. 2. Valoarea proiectului finalizat în 2012, a fost de 120 mii MDL.
Primăria Leova a acordat o atenţie specială şi măsurilor de reabilitare şi creștere a calității și eficienței energetice a iluminatului stradal, pe parcursul anilor 2013 şi 2014, fiind alocate fonduri din bugetul local de circa 1 mln MDL. Au fost instalate astfel, lămpi fluorescente compacte (care au înlocuit vechile lămpi cu vapori de mercur) şi un cablu nou torsadat.
În afară de domeniile ce ţin de consumul de energie, Primăria acordă o mare importanţă aspectelor ce țin de producerea energiei în viitor, precum şi aspectelor de mediu.
Pentru realizarea dezideratelor ce ţin de eficientizarea producerii şi consumului de energie, APL Leova şi-a stabilit ca obiectiv strategic să acceseze într-o măsură cît mai mare a fondurilor de finantare pentru dezvoltarea proiectelor energetice.
În prezent, APL Leova are preocupări în domeniul energiei, fiind interesată în special de introducerea măsurilor de creștere a EE.
În ceea ce priveste situaţia energetică existentă, trebuie mentionat că în sezonul de încălzire, la majoritatea consumatorilor care aparţin Primăriei, se atinge nivelul necesar de confort termic.
22
Doar 60% din lungimea totală a străzilor orașului beneficiază de iluminat public.
În oraşul Leova sunt instalate 381 corpuri de iluminat stradal, dintre care 161 pe străzi principale şi 220 pe străzi secundare, care funcţionează cu program de 5 ore pe timp de vară şi de 9 ore pe timp de iarnă.
În prezent, toate lămpile sunt de tip fluorescent compacte cu puterea unitară de 45 W.
Primăria Leova are în vedere extinderea iluminatului stradal la nivelul întregului oraş prin instalarea a circa 120 lămpi noi pentru străzile principale şi 180 lămpi noi pentru străzile secundare, ceea ce va conduce la un consum suplimentar de electricitate. Se are in vedere utilizarea tehnologiilor de tip LED cu lampi avand puteri unitare de 30 si 60 W.
Localitatea are elaborată o strategie de dezvoltare a infrastructurii de iluminat public.
În reţeaua de iluminat stradal în ultimii doi ani au fost efectuate investiţii în valoare de 1,66 mil lei .
4.7.4 Reţelele de telecomunicaţii
Localitatea se confruntă cu următoarele probleme majore ce țin de devoltarea rețelelor de telecomunicații: dezvoltarea limitată a liniilor de fibră optică și deteriorarea cablului magistral de telefonie fixă. Insuficienţa surselor pentru reparaţia capitală a cablului. Pentru îmbunătățirea dezvoltării rețelelor de telecomunicații se propune construcţia liniei de fibră optică cu o lungime de 1,64 km și reparaţia cablului magistral de telefonie fixă cu lungimea de 1,7 km.
4.7.5 Infrastructura administrativă
Edificiul primăriei a fost construit în anul 1981. Aparatul primăriei își desfășoară activitatea în cele 16 birouri ale edificiului, care sunt mobilate și echipate cu toate cele necesare pentru activitate. Clădirea primăriei este conectată la rețeaua de apă și canalizare a orașului, la rețeaua de aprovizionare cu gaze naturale, la rețeaua de curent electric și are susrsă autonomă de energie termică. Sala de ședințe a consiliului orășenesc, care se află la etajul doi, este dotată cu echipament de sonotizare, video-proiector,
23
televizor, are aer condiționat și mobilier corespunzător. Colaboratorii primăriei au în folosință 18 calculatoare conectate la internet, imprimate, copiatoare etc.
4.7.6 Managementul deşeurilor
La nivel de localitate există întreprindere municipală ÎM ”Salubr-Leova” în domeniul colectării gunoiului menajer şi de întreţinere a spaţiilor verzi. Localitatea dispune de o gunoişte amenajată şi autorizată. Pe străzile localităţii sunt instalate 140 tomberoane de gunoi şi 18 coşuri de gunoi. În oraș au fost construite 80 platforme de tip închis și deschis de colectare selectivă a gunoiului, sunt instalate 50 de containere din plasă pentru colectarea ambalajelor din masa plastică.
Ponderea gospodăriilor ce beneficiază de serviciul de salubrizare este de cca 80% şi a fost înregistrată o creştere cu 0,6% în ultimii 3 ani.
Deșeurile menajere colectate nu sunt utilizate ca sursă energetică pentru producerea energiei termice sau energiei electrice. Frecvența efectivă medie de colectare a deșeurilor este de o dată în 7 zile.
Tariful pentru serviciile de salubrizare constituie:
- pentru locuitorii la bloc – 6 lei/ lună
- pentru locuitorii sectorului individual de locuinţe – 8 lei/lună
Tarifele pentru plata serviciilor de salubizare nu au fost modificate nici o data de la data punerii în aplicare a tarifelor (anul 2007).
Populaţia în general nu este mulţumită de calitatea serviciilor de salubrizare. Problema apare din cauză că doar 35% din populație care beneficiază de serviciu, achită tarifele și din cauză că sursele financiare sunt limitate nu este posibil de avea un serviciu calitativ: gunoiul nu este evacuat la timp.
Gradul de satisfacţie al locuitorilor cu nivelul de curăţenie al străzilor şi spaţiilor verzi din localitate este de 80%.
Cît privește gradul de satisfacţie al locuitorilor privind activitatea APL la prevenirea formării gunoiştelor neautorizate, este unul ridicat. În rezultatul implementării proiectului „Managementul deşeurilor menajere în or. Leova” au fost lichidate toate gunoiştele neutorizate din oraş, în toate sectoarele locative au fost construite platforme pentru acumularea deşeurilor, în locurile publice au fost instalate tomberoane şi urne de gunoi. Bugetul total al proiectului „Eficientizarea managementului deşeurilor solide în Regiunea de Dezvoltare Sud” este de 14.366.372,07 lei, surse alocate din Fondul National de Dezvoltare Regionala, inclusiv 100.000 lei alocaţi în cadrul proiectului „Guvernarea deşeurilor – IEVP” pentru desfăşurarea campaniei de informare şi de conştientizare în rândul cetăţenilor.
Proiectul ”Managementul deşeurilor menajere în oraşul Leova”, care a demarat în decembrie 2006 în oraşul Leova pe o perioadă de 12 luni. Acest proiect a fost susţinut în cadrul Programului Uniunii Europene de Finanţare a Municipiilor, prevăzut pentru municipiile din Rusia, Belarus, Ucraina, Moldova aflate la frontieră cu UE, cu suportul Guvernului / Ministerul mediului R. Cehia.
În urma implementării proiectului Managementul deşeurilor menajere în or. Leova, a fost creată o nouă Întreprindere Municipală „Salubr-Leova”, au fost construite şi renovate -45 de platforme de colectare selectivă a deşeurilor pe întreg teritoriu oraşului. Au fost încheiate 112 de contracte cu persoane juridice care au fost asigurate cu containere şi respectiv 909 contracte cu persoane fizice.
În cadru întreprinderii „Salubr Leova” a fost organizată secţia Amenajare care se ocupa de întreţinerea şi curăţenia străzilor, locurilor publice din oraş.
Tot în cadrul proiectului dat au mai fost întreprinse următoarele acțiuni: instalarea a 50 de containere pentru colectarea deşeurilor, achiziţionarea unui tractor-excavator pentru încărcarea gunoiului de grajd. Amenajarea a 10 puncte de precolectare a deşeurilor.
Editarea a 1000 de pliante şi 100 de afişe privind metodele moderne de gestionare a deşeurilor, organizarea şi desfăşurarea a 4 emisiuni radio şi TV de promovare a rezultatelor proiectului.
Principalele probleme ale localității în domeniul dat sunt:
- nivelul slab de promovare a serviciului de salubrizare;
- lipsa cadrului legal în domeniul salubrizării;
- unităţi de transport uzate (gradul de uzură 70%);
- lipsa containerelor cu volumul de 20 kg pentru casele individuale;
24
- lipsa lucrătorilor/personalului;
- neachitarea serviciilor de salubrizare de către populație.
Posibilitățile de îmbunătățire a serviciului sunt următoarele:
- Elaborarea unui mecanism care ar încuraja populaţia să utilizeze serviciile de salubizare.
- Dotarea fiecărei gospodării individuale cu containere proprii de volum mic.
- Construcţia unei întreprinderi de prelucrare a deşeurilor în oraş.
- Extinderea serviciilor prestate de întreprindere şi în alte localităţi ale raionului.
ANALIZA SWOT
Domeniul infrastructură
Puncte tari | Puncte slabe | |||
ü | Drumuri asfaltate în proporție de 35%. | ü | Străzi neasfaltate. | |
ü | Trotuare amenajate în zona de centru. | ü | Calitate nesatisfăcătoare a drumurilor | |
ü | Străzi înverzite, amenajate, marcate. | ü | Lipsa trotuarelor la periferiile orașului | |
ü | Drumuri acoperite în pietriș 30% (varianta | ü | Sistem de apeduct învechit. | |
albă). | ü | 98 de km de canalizare insuficientă. | ||
ü | Stadion amenajat. | ü | Case de locuit neconectate la sistemul de | |
ü | Aprovizionarea cu apă a populație 95%. | canalizare. | ||
ü | Stații de pompare și tratare modernizată. | ü | Terenuri aferente blocurilor de locuit | |
ü | Abonați conștienți, achită la timp. | neamenajate | ||
ü | Proiect în derulare BERD. | ü | Locatari indiferenți, pasivi. | |
ü | Aprovizionare cu apă 24 ore. | ü | Sistem de protecție împotriva inundațiilor | |
neadecvat. | ||||
- Sistem regional de alimentare cu apă în perspectivă.
- Stație de epurare modernizată.
- Aprovizionare cu gaz a populației – 97%.
- Iluminare stradală – 60%.
- Ogrăzi amenajate.
- Blocuri amenajate.
- Clădiri administrative în stare foarte bună.
- Clădiri comerciale noi construite.
- Case de locuit în construcții.
25
ü | Blocuri de locuit noi construite. | ||
ü | Clădiri industriale (secție de cusătorie). | ||
ü | Rețele de telecomunicații 100% acoperire. | ||
ü | Stadion amenajat. | ||
ü | Parc amenajat. | ||
ü | Teren de joacă amenajat pentru copii. | ||
ü | Teren de atracție pentru copii. | ||
ü | Aleea castanilor. | ||
ü | Gunoiști amenajate. | ||
ü | Platforme de depozitarea gunoiului în oraș | ||
amenajate. | |||
ü | Serviciu funcțional de salubrizare. | ||
Oportunități | Riscuri | ||
ü | Elaborarea strategiei de dezvoltare socio- | ü Calamități naturale: îngheț, ploi, inundații, | |
economică a orașului. | secetă. | ||
ü | Participarea în proiecte: LGSP, USAID, | ü Deconectarea de la gaz. | |
FISM, BERD, ADR. | ü Surse financiarepentru modernizarea | ||
ü | Amplasarea orașului pe malul Prutului. | infrastructurii orașului insuficiente | |
ü | Amplasarea orașului la traseul național. | ü Îmbătrînirea societății. | |
ü | Construcția podului peste Prut. | ü Rata înaltă a inflației. | |
ü | Construirea locuințelor sociale | ü Scăderea apelor în Prut. | |
ü | Colaborarea cu fondul energetic. | ||
ü | Colaborarea cu Corporația Provocările | ||
Mileniului. | |||
Probleme care perzsistă în domeniul infrastructurii orașului:
- Drumuri locale de la periferie deteriorate, neamenajate, neasfaltate, unele nepietruite.
- Rețeaua de canalizare nu cuprinde tot orașul, doar 40 %.
- Calitatea apei lasă de dorit.
- Stația de tratare necesită modernizare, lucrări de întreținere.
- Cost ridicat la gazul natural.
- Orașul este iluminat doar în proporție de 60 %.
- Lipsa asociațiilor locatarilor.
- Apartamente nelocuite care se deteriorează.
26
- Terenurile aferente a blocurilor neîngrijite.
- Locatari indiferenți față de întreținerea blocurilor și terenurilor.
- Calitatea serviciilor de telecomunicații lasă de dorit. Rețele învechite.
- Canalizarea pluvială nu cuprinde tot orașul.
- Inexistența unui sistem de protecție contra inundațiilor.
- Deservirea nesatisfăcătoare a spațiilor verzi.
- Arii limitate restrînse de spații verzi.
- Sistem de salubrizare ineficient.
- Lipsa cadrului legal în domeniul salubrizării.
- Lipsa utilajului, mecanisme de colectare a deșeurilor.
- Neachitarea serviciului de salubrizare de către populație.
- Din cauza neachitării, este incapacitatea funcționării normale a serviciului.
- Lipsa cadrelor, mecanizatori, măturători.
- Mediul ambiant şi situaţia ecologică
4.8.1 Factorii calităţii mediului – apele, solurile, aerul
Gradul de poluarea a apelor de suprafață este în ușoară scădere:
N | Denumirea indicatorilor | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | |
d/o | |||||||
1. | Concentraţia de sulfaţi | 236/500 | 205/500 | 164/500 | 161/500 | 143,8/500 | |
(Indicele de concentraţie/LMA) | |||||||
2. | Concentraţia de azotaţi | 14,2/50 | 13,1/50 | 11,4/50 | 13,8/50 | 7,1/50 | |
(Indicele de concentraţie/LMA) | |||||||
4. | Concentraţia de metale grele | 0,23/1,0 | 0,15/1,0 | 0,1/1,0 | 0,15/1,0 | 0,21/1,0 | |
(Indicele de concentrţie /LMA) | |||||||
5. | Concentraţia de pesticide | 0,005/0,1 | 0,001/0,1 | 0.005/0,1 | 0,003/0,1 | 0,005/0,1 | |
(Indicele de concentrţie /LMA) | |||||||
6. | Concentraţia de hidrocarburi | – | 299,9 | – | – | – | |
(Indicele de concentrţie /LMA) | |||||||
Numărul bazinelor acvatice în | |||||||
8. | care nivelul de poluare a apelor | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 | |
de suprafaţă depăşeşte LMA |
Particularităţi ale conţinutului chimic (grad sporit de poluare) al apelor obţinute din sursele disponibile care creează dificultăţi în asigurarea calităţii necesare a acesteia pentru consumatorii finali.
Pentru ameliorarea gradului de poluare a apelor de suprafață din localitate este necesar de a curăți rîul Prut şi celelalte ape de suprafaţă de deşeuri pentru a preveni infiltrarea elementele dăunătoare în apă, stoparea aruncării deşeurilor în ape.
Întrebare: Dacă aţi scris că indicatorii de poluare a apelor de suprafaţă se află sub LMA şi încă şi mai înregistrează o scădere permanentă, atunci de ce este necesar de a curăţi rîul Prut şi celelalte ape? Reprezintă deşeurile o probolemă importantă? Dacă da, atunci trebuie de descris ca să fie clar ce-i cu ea.
27
Apele subterane au un conţinut crescut de nitraţi, săruri, amoniac, etc. care provin în urma întrebuinţării îngrăşămintelor chimice, deşeurilor amplasate necorespunzător, etc.
Gradul de poluare a apelor subterane din localitate:
N | Denumirea indicatorilor | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | |
d/o | |||||||
1. | Concentraţia de sulfaţi | 891/500 | 287/500 | 220/500 | 231,4/500 | 678/500 | |
(Indicele de concentraţie/LMA) | |||||||
2. | Concentraţia de azotaţi | 63/50 | 47,2/50 | 87,66/50 | 68,14/50 | 90,1/50 | |
(Indicele de concentraţie/LMA) | |||||||
4. | Concentraţia de metale grele | – | – | – | – | 0,075/0,3 | |
(Indicele de concentrţie /LMA) | |||||||
6. | Concentraţia de hidrocarburi | 707,8 | 854,28 | – | 1067,8 | 776 | |
(Indicele de concentrţie /LMA) | |||||||
Numărul zonelor din localitate unde | |||||||
8 | gradul de poluare a apelor subterane | 4 | 3 | 2 | 6 | 3 | |
depăşeşte LMA |
Zonele din localitate cu cele mai poluate ape subterane:
str.Unirii nr.44, zona penitenciarului nr.3, str. Luceafărul nr.6, str. M. Eminescu, izvorul str. Ştefen cel Mare nr.139, pichetul de grăniceri, SRL „PENTA OIL”, Î.M. „TIREX PETROL”.
Renovarea stației de epurare va stopa considerabil infiltrația apelor uzate în sol.
Gradul de poluare a solurilor din localitate:
N | |||||||
d/ | Denumirea indicatorilor | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | |
o | |||||||
1 | Poluarea cu întrăşăminte chmice | ||||||
1.1 | Concentraţia amoniului | 2,25 | 2,16 | 2,24 | 2,36 | 2,25 | |
(Indicele de concentraţie/LMA) | |||||||
1.2 | Concentraţia azotaţilor | 9,8 | 9,4 | 9,8 | 9,6 | 9,8 | |
(Indicele de concentraţie/LMA) | |||||||
1.3 | Concentraţia azotiţilor | 0,17 | 0,33 | 0,21 | 0,25 | 0,175 | |
(Indicele de concentraţie/LMA) | |||||||
Gradul de poluare a aerului din localitate:
N | Denumirea indicatorilor | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | |
d/o | |||||||
1. | Concentratia dioxidului de sulf | 5mcg/ | 5mcg/ | 5mcg/ | 5mcg/ | 5mcg/ | |
(Indicele concentraţiei/LMA) | 0,5 mg/m3 | 0,5mg | 0,5 mg | 0,5mg | 0,5mg | ||
3. | Concentraţia dioxidului de azot | 0,3mcg/ | 0,024/ | 0,024/ | 0,024/ | 0,024/ | |
(Indicele concentraţiei/LMA) | 0,085mg/m3 | 0,085 | 0,085 | 0,085 | 0,085 |
ANALIZA SWOT
DOMENIUL MEDIU
28
Puncte tari | Puncte slabe | ||
ü | Calitatea apei, aerului și solului | ü Insuficiența numărului de ONG care să | |
sistematic este verificată de instituțiile | activeze în domeniul mediului | ||
responsabile | ü Inexistența agenților economici locali | ||
ü | Flora și fauna orașului este bine | sau regionali interesați în prelucrarea și | |
dezvoltată, unele specii de animale fiind | reciclarea deșeurilor colectate selectiv; | ||
restabilite (arici, lebede, lișițe…) | ü Nu sunt create structuri locale care să | ||
ü | Existența a două arii protejate de | se ocupe de colectarea și stocarea | |
stat- ”Lebăda Albă” și ”Vegetația de | resturilor vegetale pentru producerea | ||
luncă inundabilă” mai rar întâlnită în | biomasei; | ||
țară; | ü Apa din fîntînile de mină este poluată, | ||
ü | Existența arborelui secular – Stejarul | fiind utilizată în alimentație de peste | |
penducular | 20% din populația orașului; | ||
ü | Prezența unor rezerve de ape | ü APL Leova nu deține terenuri libere care | |
minerale subterane la adîncimea de | ar putea fi valorificate, în afară de | ||
peste 300 m | rezerva primăriei de 5% | ||
ü | Umbrela verde a orașului este | ü Rețeaua de canalizare acoperă parțial | |
protejată | necesitățile orașului | ||
ü | Prezența spațiilor verzi pe teritoriul | ü Nu există o bază juridică pentru | |
orașului: parc orășenesc, scuaruri | gestionarea deșeurilor, astfel cu în sunt | ||
ü | Funcționarea Centrului Tinerilor | încheiate contracte pentru servicii din | |
partea a 40% de populație; | |||
Naturaliști; | |||
ü | Experiența de participare a localității | ü Reducerea viabilității luncii Prutului în | |
legătură cu arderea lor necontrolată | |||
în concursuri naționale de mediu: | |||
mai ales pe timp de primăvară | |||
concursul pentru cea mai verde | |||
localitate, tîrguri de flori ș.a. | ü Reducerea suprafeței fîșiilor forestiere | ||
ü | Existența zonelor bogate în argilă | din cauza tăierilor ilicite; | |
albastră; | ü Deteriorarea drumurilor, terenurilor | ||
ü | Activează un serviciu de gestionare a | agricole din cauza lipsei sistemelor de | |
evacuare a apelor pluviale | |||
serviciilor de salubrizare și aprovizionare | |||
cu apă/canalizare | ü Prezența alunecărilor de teren în lunca | ||
ü | Existența inițiativelor din partea APL | Prutului | |
și a instituțiilor publice în producerea | ü Capacități insuficiente a APL și | ||
energiei termice bazate pe biomasă | comunității pentru atragerea resurselor | ||
ü | Existența unor proiecte | financiare în domeniul mediului | |
implementate în domeniul mediului: | ü Implicarea insuficientă a APL de nivel II | ||
apă, salubrizare, înverzire ș.a. | și I în activitățile euroregiuniii ”Siret- | ||
Prut-Nistru”. |
Oportunități | Riscuri | |
ü | Creșterea nivelului culturii ecologice | ü Calamități naturale: secete, ploi |
29
a cetățenilor | torențiale, furtuni, cutremure… | ||
ü | Curățirea albiei rîului Prut și | ü Optimizarea continuă a activității | |
restabilirea navigației pe rîu | structurilor din domeniu (centrul | ||
ü | Reprofilarea Centrului Tinerilor | Tinerilor Naturaliști) pînă la lichidarea | |
acestora | |||
Naturaliști; | ü Lipsa bazei legale pentru obligativitatea | ||
ü | Atragerea proiectelor de dezvoltare | plății serviciilor de salubrizare și | |
penalizarea răuplatnicilor. | |||
locală și regională | |||
ü | Valorificarea oportunității | ||
colaborării cu parteneri din România și | |||
Republica Moldova | |||
ü | Mai multe programe dezvoltate | ||
pentru protejarea ariilor de stat | |||
Probleme identificate:
- Serviciul de salubrizare nu este eficient
- Deșeurile nu sunt colectate selectiv
- Sistemul de canalizare acoperă parțial necesitățile instituțiilor, agenților economici și cetățenilor, astfel nu este rezolvată problema apelor reziduale
- Drumul de acces către platforma centralizată de depozitare a deșeurilor este deteriorat
- Implicarea redusă a cetățenilor în colectarea și transportarea deșeurilor
- Apele din fântânile de mină sunt poluate și nu corespund cerințelor chimico -bacteorologice
- Pășunatul nu este gestionat eficient, pășunile sunt folosite anul întreg și nu doar în perioadele admise
- Designul hidrologic
Sistemul de canalizare pluvială în oraş are o lungime de cca 13,6 km şi se extinde pe 12 străzi. Experienţa oraşului, în caz de ploi torenţiale a demonstrat că sistemul actual nu este suficient pentru a evita inundarea părţii de jos a oraşului. Astfel, este necesară reconstrucţia digului canalului de centură împotriva viiturilor în parte de nord a oraşului. Acest lucru se impune a fi efectuat, paralel cu extinderea canalizării pluviale pe alte străzi, cu scopul de a direcţiona toată cantitatea de apă în caz de viituri ca să nu afecteze infrastrucutura oraşului, dar să fie îndreptată spre lacurile de acumulare, ori canaluri de evacuare. Extinderea sistemului de canalizare pluvială este necesară pe următoarele străzi: str.Cîmpiilor
– 3,6 km; str.Victoria – 350 m; str.MSadoveanu – 200 m; str.Mendeleev – 500 m.
Indicatori ce caracterizează sistemul hidrologic din localitate şi exploatarea acestuia:
N | Denumirea indicatorilor | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | ||
d/o | ||||||||
1. | Aria totală de captare a apelor de la precipitaţii cu | 3,42 | 3,42 | 3,42 | 3,42 | 3,42 | ||
ajutorul sistemului hidrologic, km2 | ||||||||
Numărul zonelor unde au fost probleme serioase | ||||||||
2 | cu evacuarea apelor de la precipitaţii în timpul | 3 | 2 | 2 | 2 | 2 | ||
inundaţiilor. | ||||||||
30 |
Aria însumată pentru care există o necesitate | |||||||
3. | stringentă de construire a unor segmente | 1,56 | 1,3 | 1,2 | 1,15 | 1,10 | |
suplimentare a sistemului de evacuare a apelor, | |||||||
km2 | |||||||
4. | Cheltuielile anuale cu întreţinerea sistemului de | 12,6 | 11,2 | 11,4 | 11,5 | 11,2 | |
evacuare a apelor de la precipitaţii, mii. lei | |||||||
Volumul anual de resurse minim necesar pentru | |||||||
5. | întreţinerea normală a sistemului de evacuare a | 42,6 | 42,4 | 42,6 | 46,4 | 48,2 | |
apelor, mii. lei | |||||||
Gradul de acoperire cu resurse financiare a | |||||||
6. | necesităţilor de intreţinere a sistemului de | 29,6 | 29,4 | 27,1 | 24,8 | 23,2 | |
evacuare a apelor, % |
Aria totală de captare a apelor de la precipitaţii cu ajutorul sistemului hidrologic rămîne neschimbată pe parcursul ultimilor 5 ani. Numărul zonele în care au fost probleme serioase cu evacuarea apelor de la precipitații nu s-au redus în ultimii 4 ani, ceea ce denotă că sunt necesare eforturi mai mari pentru diminuarea lor. S-a micșorat aria însumată pentru care este necesitate stringentă de construire a unor segmente suplimentare a sistemului de evacuare a apelor de la 1,56 km la 1.10 km.
Gradul de acoperire cu resurse financiare a necesităţilor de intreţinere a sistemului de evacuare a apelor se micșorează an de an și a constituit în anul 2013 doar 23,2%.
Acțiuni propuse pentru îmbunătăţirea exploatarării şi extinderea sistemului hidrologic din localitate:
- Includerea rîului în collector. (Evacuarea apelor pluviale în rîul Prut)
- Extinderea sistemului de canalizare pluvială în zonele de la perifeia orașului.
- Reconstrucţia digului canalului de centură împotriva viiturilor în partea de nord a oraşului.
4.8.3 Educaţia ecologică şi activităţi în folosul comunităţii
Indicatorice caracterizează activitatea de educaţie ecologică a populaţiei din localitate:
N | Denumirea indicatorilor | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | |
d/o | |||||||
1. | Numărul ONG-urilor care activează în domeniul | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 | |
ecologic | |||||||
2. | Numărul campaniilor organizate de educaţie | 5 | 9 | 12 | 13 | 16 | |
ecologică a populaţiei | |||||||
3. | Cheltuielile anuale cu educaţia ecologică din | 211,3 | 215,6 | 300,2 | 318,8 | 202,4 | |
localitate, mii. lei | |||||||
Dinamica indicatorilor relevă o creştere a numărului activităţilor desfăşurate în scopul educării ecologice a populaţiei și a surselor financiare allocate în acest domeniu.
Campanii de educaţie ecologică a populaţiei organizate:
- Acţiunea ecologică internaţională „Un aer curat pentru toţi”
- O zi în oraşul meu fără automobil
- Acţiuni de salubrizare a luncii r. Prut
- Acţiunea „Fîntînile şi izvoarele oraşului meu”
- Acţiuni de amenajare-asanare a Parcului orăşenesc şi zonelor de odihnă
- Forum ecologic „Resursele acvatice ale or. Leova”
- Campanie ”Dăruiește o floare pentru orașul tau”
Probleme legate de activitatea de educaţie ecologică:
- Nivel scăzut de cultură ecologică în rîndul populației
- Număr mic de ONG care activează în domeniul ecologic
- Insuficiența activităților de voluntariat în domeniul protecţiei mediului
Posibilități de ridicarea nivelului de cultură ecologică a populaţiei din localitate în următorii 5-7 ani sunt:
- Implicarea și educarea generaţiei tinere la implementarea proiectelor de mediu
31
- Dezvoltarea proiectelor de parteneriat APL-ONG-AE, în vederea organizării diferitor campanii de educare a populaţiei.
- Elaborarea proiectelor ecologice
- Alocarea mijloacelor financiare din bugetul local pentru activități ecologice.
- Guvernarea locală/Indicatori de performanţă
4.9.1 Securitatea locuitorilor
Obiectivul general al acestui sector de activitate îl reprezintă creşterea climatului de siguranţă a cetatenilor, pe fondul întăririi ordinii şi liniştii publice în oraș. Inspectoratul de Poliţie Leova, ca unitate teritorială din subordinea Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, este instituţia specializată care exercită pe raza orasului atribuţii privind apărarea drepturilor si libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, precum și respectarea ordinii si liniștii publice, în condițiile legii. Activitatea Poliției constituie un serviciu public specializat și se realizează în interesul persoanei, al comunității, precum și în sprijinul altor instituții, exclusiv în baza și executarea legii. În cadrul Inspectoratului de Poliție Leova activează în număr de 92 angajați. Orașul este împărțit în 5 sectoare care sunt supravegheate de 5 polițiști de sector.
Numărul de crime comise pe teritoriul orașului Leova intre anii 2009 – 2013.
2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | |
Numărul de crime | 81 | 109 | 116 | 157 | 119 |
În prima jumătate a anului 2014 pe teritoriul orașului Leova au fost comise 84 infracțiuni, dintre care 11 rămîn încă a fi nedescoperite.
4.9.2 Serviciile administrative
Autoritatea publică locală din Leova nu are un sistem de proceduri scrise în ceea ce privește etapele și modalitatea de eliberare a autorizațiilor cît și a altor acte eliberate de Primărie.
Pentru actele eliberate de către Autoritatea Publică Locală sunt întocmite listele de documente necesare pentru obținerea acestora. În majoritatea cazurilor cetățenii au acces la aceste liste, ele fiind afișate pe panourile informative ale Primăriei, pe pagina web a primăriei și pe ușa anticamerei. În majoritatea cazurilor cetățenii obțin informația necesară din partea angajaților primărie. În ceea ce privește tehnologiile informaționale moderne (calculatorul, copiatorul, fax și imprimanta), utilizate pentru perfectarea documentelor, Primăria orașului le utilizează în măsură de 90%.
Cetățenilor li se oferă posibilitatea de a depune reclamații către APL. În acest sens în cadrul Primăriei sunt stabilite proceduri atît pentru depunerea cît și pentru soluționarea reclamațiilor depuse. Pentru îmbunătăţirea performanţei activităţii autorităţilor publice locale în acest domeniu, se recomandă realizarea următoarelor acțiuni:
- Înființarea ghișeului unic pentru primirea cetățenilor;
- Acces la baza de date a Oficiului Stării Civile Leova,
- Acces la baza de date a Oficiului Cadastral Leova,
- Dezvoltarea resurselor informaționale privindinformarea cetățenilor despre activitatea APL și a aleșilor locali.
Numărul de persoane care au benenficiat de următoarele servicii prestate de APL:
Denumirea indicatorilor | 2011 | 2012 | 2013 |
Indemnizaţiei unice la naşterea | 45 | 40 | 42 |
copilului | |||
Certificate de urbanism | 102 | 60 | 57 |
autorizaţii de construcţii | 59 | 36 | 33 |
Autorizaţii de funcţionare a | 204 | 224 | 225 |
unităţilor comerciale |
32
Adeverinţe componenţa familiei; | 3266 | 2041 | 4460 |
locul de trai; certif. dispune sau nu | |||
de cotă de teren, cert.lipsa | |||
datoriilor, ş.a. |
4.9.3 Managementul serviciilor publice
Întreprinderi municipale fondate de APL:
ÎM „Salubr Leova” ÎM „Moara din Leova”
Tipurile de serviciu furnizate de către întrerinderile municipale: ÎM „Salubr Leova”:
- Eliminarea deşeurilor şi a apelor uzate; asanare, salubritate şi activităţi similare ÎM „Moara din Leova”:
- Prelucrarea cerealelor
4.9.4 Managementul finanţelor publice locale, proprietatea publică şi implementarea proiectelor finanţate din exterior
Bugetul planificat/realizat al localităţii dvs. în perioada 2011-2013
Planificat | Realizat | ||
2011 | ?|_14120300_|lei | 2011 | ?| 14647805|lei |
2012 | ?|_15835400_|lei | 2012 | ?|18387547|lei |
2013 | ?|_8243200_|lei | 2013 | ?|7920620|lei |
Nivelul veniturilor proprii ale APL în intervalul 2011-2013 realizate prin colectarea taxelor şi impozitelor locale (total)
?|5574500|lei prevăzut in 2011
şi ?| 6054151 |lei efectiv realizat
?|_6867200_|lei prevăzut in 2012
şi ?|8993350|lei efectiv realizat
?|_8476300_||lei prevăzut in 2013
şi ?|7608977 |lei efectiv realizat
Volumul veniturilor proprii realizate prin colectarea taxelor şi impozitelor locale
I. | Planificate | 2011 | 2012 | 2013 | ||
a. | Impozit pe proprietate | ?|_577000_| | ?|_523500_| | ?|_571900_| | ||
a) | Impozit funciar | ?|_216500_| | ?|_194200_| | ?|_239100_| | ||
b) | Impozit pe venit | ?|_3468600_| | ?|_4657300_| | ?|_5117000_| | ||
persoane fizice | ||||||
c) | Taxe locale | ?|_881200_| | ?|_1125200_| | ?|_2139700_| | ||
d) | Alte venituri fiscale total | ?|_431200_| | ?|_367000_| | ?|_408600_| | ||
şi nefiscale | ||||||
II. | Colectate | 2011 | 2012 | 2013 | ||
a) | Impozit pe proprietate | ?|_505313_| | ?|_559806_| | ?|_545755 | ||
b) | Impozit funciar | ?|_218451_| | ?|_191291_| | ?|_191202_| | ||
c) | Impozit pe venit | ?|_3985729_| | ?|_6800299_| | ?|_5098808_| | ||
persoane fizice | ||||||
d) | Taxe locale | ?|_971923_| | ?|_1041541_| | ?|_1309315 | ||
e) | Alte venituri fiscale total | ?|_372735_| | ?|_400413_| | ?|_463897_| | ||
şi nefiscale | ||||||
33 |
Volumul defalcărilor/transferurilor bugetare pentru execuţia bugetară a anilor 2010 -2012 :
2011 | ?|_8761217_| | |||
2012 | ?|_9569255_| | |||
2013 | ?|_0_| | |||
Costurile administrative anuale ale UAT (grupa 1) | ||||
2011 | ?|_1130577_| | |||
2012 | ?|_1278061_| | |||
2013 | ?|_1385263_| | |||
Volumul cheltuielilor de personal pentru anii: | ||||
2011 | ?|_14647805_| | salariu: | 2011 ?|_3985729_| | |
2012 | ?|_17430067_| | 2012 ?|_7744055_| | ||
2013 | ?|_10194510_| | 2013 ?|_3193494_| |
4.9.3 Transparenţa luării deciziilor
Proiecte de decizii ale Consiliului Local în perioada 2011- | 2011 | 2012 | 2013 | |
2013 au fost: | ||||
a) | elaborate | ?_175___ | ?__151__ | ?__127_ |
b) | adoptate | ?_175__ | ?__149__ | ?__124__ |
Numărul proiectelor de decizie iniţiate de următorii subiecţi, în perioada 2011-2013:
- Primar
- Consilieri
în 2011 în 2012 în 2013
?__171__ ?__151__ ?__127__ ?___4__ ?___0___ ?__0___
Proiectele de decizie se elaborează de regulă în timp de 1-5 zile, în dependenţă de caracterul deciziei şi necesitatea implicării specialiştilor primăriei sa ualtor structuri.
Consultarea opiniei populației, structurilor societății civile, sectorului privat etc. în perioada 2011-2013, privind proiectele de decizie: 2011 – 1; 2012 – 2, 2013 – 0.
Consultarea proiectelor de decizie utilizate în perioada 2011-2013 au fost sondajele și consultarea pe focus grupuri.
Şedinţele comisiilor consultative de specialitate ale Consiliului Local s-au întrunit conform următoarelor date: în 2011 – de 8 ori, în 2012 – de 8 ori, în 2013 – de 4 ori.
În perioada 2011-2013 s-au desfăşurat şedinţe ale Consiliului Local după cum urmează: 2011 – 8 ledințe, 2012 – 8 ședințe, 2013 – 4 ședințe.
În această perioadă nu a fost amînată nici o ședință a Consiliului Local.
În mediu prezența consilierilor la ședințele Consiliului Local a fost de 20-21 persoane.
Dispoziții ale primarului emise În perioada 2011 – 2013:
Cu caracter normativ | Cu caracter individual | ||||||||
în 2011 | în 2012 | în 2013 | în 2011 | în 2012 | în 2013 | ||||
89 | 99 | 88 | 111 | 90 | 106 | ||||
În perioada 2011 -2013 au existat următoarele situații:
–
Consiliul Local | Primar | |
a) Contestări ale acţiunilor (inacţiunilor) APL din partea cetăţenilor | 5 | 0 |
34
b) | Contestări ale acţiunilor/inacţiunilor APL din partea OT ale Cancelariei de | 2 | 1 |
Stat | |||
c) | Contestări ale acţiunilor (inacţiunilor) APL din partea Procuraturii | 0 | 0 |
d) | Contestări ale acţiunilor (inacţiunilor) APL au parvenit din partea altor | 0 | 0 |
instituţii | |||
e) | Decizii modificate pe motiv de legalitate | 0 | 0 |
f) | Decizii abrogate pe motiv de legalitate | 3 | 0 |
g) | Decizii atacate în contencios administrativ | 3 | 0 |
Evaluarea activității primăriei ca instituție se efectuieză intern, în scris, în baza rapoartelor.
Sistemul de circulație al documentelor este unul informal.
Mecanisme utilizate pentru asigurarea transparenţei procesului decizional:
- Panoul informativ în incinta primăriei,
- Ziarul local publică periodic informaţii ample şi relevante privind procesul decizional local,
- Organizarea şedinţelor de informare şi consultare în mod periodic cu mai multe grupuri sociale din comunitate,
- Distribuirea materialelor informaţionale privind activitatea decizională în mai multe locuri publice din localitate,
- Prin intermediul consilierilor,
- Prin intermediul paginii oficiale a primăriei pe facebook.com
Platforme utilizate pentru asigurarea participării locuitorilor comunităţii în procesul decizional:
- Anunţuri şi expedierea invitaţiilor pentru şedinţele consiliului local
- Organizarea focus-grupurilor cu reprezentanţii grupurilor care mai rar se implică în
- activităţile publice
La dezbaterea bugetului pentru anul 2013 comunitatea nu a fost implicată.
ANALIZA SWOT
Domeniul INFORMAȚIONAL
Puncte tari | Puncte slabe | |||
ü | Panourile informative ale APLsunt | ü Lipsa unui buletin informativ local al APL | ||
amplasate în locuri publice | ü Nu este un angajat direct în organigrama | |||
ü | APL are creată o pagină pe FACEBOOK | Primăriei responsabil de asigurarea accesului | ||
ü | Se editează ziarul ”Cuvîntul Liber” – | la informație | ||
regional, se publică informația prin intermediul | ü | Lipsa sursei financiare pentru: a publica | ||
TV, prin cablu | ||||
informația în ziare, mass media; editare | ||||
ü | Transmiterea deciziilor prin curier către | buletin; avize; buclete în color | ||
toți actorii sociali | ü Nu se planifică suficienți bani în buget pentru | |||
ü | Invitarea persoanelor la ședințe | transparență | ||
35
ü | Sală de ședința dotată cu sistem audio, | ü Lipsa mijloaelor tehnice pentru editarea | |
amenajată, video, scaune pentru persoane | materialelor informative, calitative, atractive | ||
interesate | |||
ü | Repartizarea consilierilor pe sectoare | ||
pentru informarea cetățenilor | |||
ü | La primărie este angajat un specialist în | ||
relații publice | |||
ü | Doi responsabili de asigurarea accesului la | ||
informații (secretar consiliu orășănesc și juristul) | |||
ü | Informarea cetățenilor despre activitățile | ||
culturale, sociale din oraș însoțite de imagini | |||
Oportunități | Riscuri | ||
ü | Elaborarea unui proiect în domeniul | ü Migrația populației social- active | |
transparenței | ü Interes personal prevalează față de interesul | ||
ü | Participări la programe informaționale | public | |
naționale | ü Influența politicului în domeniul | ||
ü | Utilizarea tehnologiilor informaționale și | ||
informațional | |||
de comunicare | |||
ü | Campanii de promovare a parteneriatului | ü Manipularea opiniei publice prin informare | |
public – privat | |||
ü | Încurajarea participării ONG-urilor la | ||
diseminarea informației și despre activitatea APL | |||
4.9.4 Capacitatea factorului uman din APL & evaluarea resurselor |
În cadrul UAT Leova sunt angajați 12 funcționari publici, dintre care: 7 femei și 5 bărbați. Suplimentar mai sunt angajate 10 persoane, dintre care 4 femei și 6 bărbați.
Numărul de persoane angajate şi eliberate din funcţie în perioada 2011-2013?
2011 | 2012 | 2013 | ||
a) | Bărbaţi angajaţi | 1 | 6 | 4 |
b) | Femei angajate | 5 | 2 | 6 |
c) | Bărbaţi eliberaţi din funcţie | 2 | 3 | 3 |
d) | Femei eliberate din funcţie | 3 | 1 | 2 |
În anul 2013 nu au fost alocate surse financiare din buget pentru instruirea funcționarilor publici și a consilierilor locali.
Numărul total de angajaţi pe grupe de vârstă: | a. sub 35 ani | 6 | |||
b. 36-50 ani | 2 | ||||
c. peste 51 ani | 14 | ||||
Numărul total de | a. pînă la 2 ani | 4, dintre care femei – 3 | |||
36
angajaţi cu vechime de | b. între 3-6 ani | 2, dintre care femei | – 1 | |||
muncă de: | ||||||
c. între 7 – 10 ani | 3, dintre care femei | – 2 | ||||
d. între 11 – 20 ani | 4, dintre care femei | – 2 | ||||
e. mai mult de 21 ani | 9, dintre care femei | – 5 | ||||
Numărul total de | a. medii generale | 6, dintre care femei | – 2 | |||
angajaţi ai primăriei | ||||||
c. medii profesionale | 2, dintre care femei | – 2 | ||||
cu următoarele niveluri | ||||||
d. medii de specialitate | 4, dintre care femei | – 3 | ||||
de studii: | ||||||
e. superioare | 10, dintre care femei – 6 |
La primărie sunt elaborate fișele de post pentru toate funcțiile. Evaluarea angajaților are loc o dată pe an. În perioada 2010 – 2013 au fost avansați pe scara de salarizare în funcții 17 persoane, dintre care 9 bărbați și 8 femei.
Principalele structuri/posturi care trebuie constituite pentru a crește capacitatea administrativă a
UAT:
- specialist în implementarea proiectelor de dezvoltare – 1,
- specialist gestionare patrimoniu public – 1,
- manager energetic -1,
- specialist resurse umane -1.
În primărie nu este elaborat un regulament privind conflictul de interese. De asemenea nu este elaborat un ghid al angajatului UAT.
Capacitatea funcţională a angajaţilor primăriei
e) | Numărul de angajaţi care deţin cunoştinţe şi utilizează TIC aflată în | 15 | |
dotarea APL | |||
f) | Numărul de personal care are nevoie de pregătire în domeniul TIC | 1 | |
g) | Numărul de persoane cunoscător de limbi străine: | Engleză | 0 |
Franceză | 0 | ||
Germană | 0 | ||
Rusă | 21 |
- Strategia locală de dezvoltare socio-economică integrată. Cadrul General al Strategiei
5.1. Definirea viziunii
În anul 2020 orașul Leova va deveni o localitate cu infrastructură modernă, cu un mediul ecologic curat, cu un sector economic dezvoltat, în care sunt asigurate condiții de viață conform standardelor europene.
5.2. Definirea misiunii
Gestionarea activității APL într-un mod legal, transparent și democratic cu cetățenii și pentru cetățeni, pentru asigurarea unui trai decent locuitorilor și prosperarea orașului.
- Principii şi valori
- PROFESIONALISM
- TRANSPARENȚĂ
- RESPONSABILITATE
- SERVICII ACCESIBILE PENTRU CETĂȚENI
- OPTIMISM
37
Obstacole în realizarea viziunii orașului:
- Lipsa mass-mediei dezvoltate
- Riscul că nu va fi asigurată durabilitatea proiectelor implementate
- Populație pasivă și indiferentă la problemele orașului
- Neîncrederea populației față de politicile de dezvoltare
- Buget local limitat
- Impozite mari aplicate agenților economici
- Investiții externe și locale neidentificate
- Infrastructură slab dezvoltataă
- Lipsa planului general urbanistic
- Migrația populației active
- Lipsa personalului calificat și competent
- Scăderea indicilor demografici
- Scăderea natalității
- Îmbătrînirea populației
- Impactul negativ al corupției și cumătrismului
- Influența negativă a politicului în luarea deciziilor pentru dezvoltarea orașului
- Insuficiența locurilor de muncă
- Locuri de odihnă neamenajate
- Tineri neangajați
- Lipsa întrepriderilor de prelucrare și producere
- Nivel ridicat al sărăciei în rîndul populației
- Obiectivele strategice de dezvoltare a oraşului (Tabela de mai jos)
38
VIZIUNEA
În anul 2020 orașul Leova va deveni o localitate cu infrastructură modernă, cu un mediul ecologic curat, cu un sector economic dezvoltat, în care sunt asigurate condiții de viață conform standardelor europene.
39
Analiza cadrului strategic
Analiza cadrului strategic are drept scop identificarea priorităţilor stabilite la nivelurile: naţional, regional, raional și sectorial. Aceasta îşi propune, de asemenea, să identifice influenţa pe care strategiile respective o au asupra orașului Leova, precum şi importanţa pe care aceste strategii o au în cadrul procesului de elaborare a planului de dezvoltare a orașului.
DS 1. Valorificarea resurselor locale și externe pentru dezvoltarea economică stabilă a orașului
Obiectivul specific 1.1 Susținerea mediului antreprenorial
La realizarea acestui obiectiv vor fi luate în considerare prevederile Strategiei de dezvoltare regională a RDS 2010 – 2016 şi planurile de acţiuni pentru realizarea acestor strategii. http://www.adrsud.md/public/files/publication/Strategia_de_Dezvoltare_Regional_Sud_revizuit.pdf
Prioritatea de bază identificată în acest document și care pot fi luat în considerare la elaborarea planului de acțiuni pentru realizarea obiectivului strategic nr. 1 sunt:
Prioritatea 2. Diversificarea economiei şi susţinerea dezvoltării sectorului privat
Măsura 2.1.Dezvoltarea infrastructurii de afaceri prin crearea și consolidarea incubatoarelor de afaceri, centrelor de consultanță și dezvoltare a afacerilor, centrelor regionale de expoziție, parcurilor industriale.
Obiectivul specific 1.2 Dezvoltarea sectorului de prelucrare a producției agricole
La realizarea acestui obiectiv poate fi luată în considerare de asemenea Prioritatea 2 din Strategia de dezvoltare regională 2010-2016,
Măsura 2.2. Dezvoltarea infrastructurii de colectare, prelucrare, păstrare și comercializare a producției. Măsura 2.4. Sporirea capacității de cooperare la nivel regional a producătorilor și promovarea produselor lor pe piețele externe.
Obiectivul specific 1.3 Dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în domeniul prestării serviciilor
La realizarea acestui obiectiv poate fi luată în considerare prevederile Strategiei de dezvoltare regională a RDS
2010 – 2016:
Prioritatea 2. Diversificarea economiei şi susţinerea dezvoltării sectorului privat
Măsura 2.5. Dezvoltarea capacităţilor de antreprenoriat şi susţinerea în iniţierea afacerilor.
Obiectivul specific 1.4 Dezvoltarea infrastructurii turismului
La realizarea acestui obiectiv poate fi luată în considerare prevederile Strategiei de dezvoltare regională a RDS
2010 – 2016:
Proritatea 3. Măsura 3.3 Crearea, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii turistice şi culturale.
Măsura 3.4 Promovarea RDS ca destinaţie turistică şi suport pentru stabilirea parteneriatelor în sectorul turistic.
DS 2. Modernizarea infrastructurii orașului
Obiectivul specific 2.1 Îmbunătățirea calității drumurilor și străzilor
La realizarea acestui obiectiv poate fi luată în considerare Prioritatea 2 din Strategia de dezvoltare regională
2010-2016:
Prioritatea 1. Reabilitarea infrastructurii fizice
Măsura 1.2. Construcţia, reabilitarea şi modernizarea drumurilor regionale şi a drumurilor locale.
40
Obiectivul specific 2.2 Asigurarea populației cu apă și canalizare
La realizarea acestui obiectiv poate fi luată în considerare Prioritatea 2 din Strategia de dezvoltare regională
2010-2016:
Prioritatea 1. Reabilitarea infrastructurii fizice
Măsura 1.1. Reabilitarea, modernizarea şi extinderea sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare.
Obiectivul specific 2.3 Crearea sistemului de protecție a infrastructurii drumurilor împotriva apelor pluviale
La realizarea acestui obiectiv poate fi luată în considerare Prioritatea 2 din Strategia de dezvoltare regională
2010-2016:
Prioritatea 1. Reabilitarea infrastructurii fizice
Măsura 1.2. Construcţia, reabilitarea şi modernizarea drumurilor regionale şi a drumurilor locale.
Obiectivul strategic 2.4 Sporirea eficienței energetice a clădirilor publice și private
DS 3. Dezvoltarea serviciilor sociale alternative pentru populație
Obiectivul specific 3.1 Susținerea persoanelor cu dezabilități
Obiectivul specific 3.2 Implicarea societății civile în dezvoltarea programelor sociale Obiectivul specific3.3 Modernizarea serviciilor de sănătate.
Obiectivul strategic 3.4 Modernizarea instituțiilor sociale din oraș
DS 4. Îmbunătățirea calității mediului ecologic al orașului pentru bunăstarea locuitorilor
Obiectivul specific 4.1 Protejarea și extinderea spațiilor verzi
La realizarea acestui obiectiv vor fi luate în considerare prevederile Strategiei de dezvoltare regională a RDS
2010 – 2016 şi planurile de acţiuni pentru realizarea acestei strategii: Prioritatea 3. Îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a atractivităţii turistice
Măsura 3.1 Sporirea securității ecologice în regiune, prin promovarea activităților de stopare a degradării solurilor și elaborarea unor programe de anticipare și răspuns la stările extreme de vreme.
Obiectivul specific 4.2 Îmbunătățirea condițiilor de odihna pentru populatia orașului
Obiectivul specific 4.3 Asigurarea unui management calitativ al deșeurilor
La realizarea acestui obiectiv vor fi luate în considerare prevederile Strategiei de dezvoltare regională a RDS 2010 – 2016 şi planurile de acţiuni pentru realizarea acestei strategii:
Prioritatea 3. Îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a atractivităţii turistice.
Măsura 3.2 Gestionarea eficientă a deșeurilor prin dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor solide.
DS 5. Sporirea accesului la informație pentru populație
Obiectivul specific 5.1 Dezvoltarea mass-mediei locale
Obiectivul specific 5.2 Asigurarea transparenței în instituțiile publice
Obiectivul specific 5.3 Informarea populației despre probleme sociale din societate
41
VII. Planul de acţiuni privind realizarea Strategiei locale de dezvoltare socio-economică integrată.
Tabela 3. Planul de acţiuni pentru 3 ani 2015-2017, orașul Leova
Direcția strategică I: Valorificarea resurselor locale și externe pentru dezvoltarea economică stabilă a orașului
Obiectivul | Acţiunea | Perioada de | Costuri | Responsabili | Parteneri/ | Indicatori | |||||||||||||||||
specific | implementare | surse de finanțare | IVO | ||||||||||||||||||||
Susținerea | 2015-2017 | 10 000 lei | APL I | ONG, incubatorul de | • | Studiu privind necesitățile din | |||||||||||||||||
mediului | Lansarea Programelor de | afaceri | domeniul antreprenoriatului | ||||||||||||||||||||
antreprenorial | programe de | elaborat | |||||||||||||||||||||
promovare a | |||||||||||||||||||||||
finanțare | • | Numărul de adresări pentru | |||||||||||||||||||||
antreprenoriatului în societate | |||||||||||||||||||||||
accesarea/participarea la | |||||||||||||||||||||||
program | |||||||||||||||||||||||
2015-2017 | 50 000 lei | APL I | Incubatorul de | • | Numărul participanților la | ||||||||||||||||||
Organizarea Cursurilor în | afaceri | cursuri | |||||||||||||||||||||
domeniul inițierii șI dezvoltării | • | Numărul afacerilor inițiate | |||||||||||||||||||||
afacerilor | • Numărul de afaceri inițiate și | ||||||||||||||||||||||
dezvoltate | |||||||||||||||||||||||
Editarea unei broșuri despre | 2016 | 30 000 lei | APL I | Incubatorul de | • | Afaceri promovate | |||||||||||||||||
afacerile de succes din | afaceri | • | |||||||||||||||||||||
localitate | |||||||||||||||||||||||
2016 | 1 000 000 lei | APL I | ADR Sud, AE, APC, | • | Număr de companii beneficiare | ||||||||||||||||||
parteneri | a PI | ||||||||||||||||||||||
Crearea unui parc industrial | investiționali, | • | Cifra de afaceri a PI | ||||||||||||||||||||
programe de | |||||||||||||||||||||||
granturi | |||||||||||||||||||||||
Dezvoltarea | Dezvoltarea unui program | 2015 | 500 000 lei | APL I, Agent | Parteneriat public | • | Program elaborat | ||||||||||||||||
sectorului de | investițional la ÎM ”Moara din | economic | privat, programe | • | Suma Investițiilor atrase | ||||||||||||||||||
prelucrare a | Leova” pentru modernizarea | investiționale | |||||||||||||||||||||
producției | utilajelor de prelucrare a | ||||||||||||||||||||||
agricole | cerealelor | ||||||||||||||||||||||
Adoptarea unui plan de | 2015- | 1 000 000 lei | Agent | Programe | • | Cantitate de fructe și legume | |||||||||||||||||
dezvoltarea a întreprinderilor | 2016 | economic | investiționale | prelucrate | |||||||||||||||||||
de prelucrare a producției | • | Persoane angajate | |||||||||||||||||||||
42 |
agricole | |||||||
Adoptarea unui plan de | 2015- | 1 000 000 lei | Agent | Programe | • | Cantitate de lapte prelucrată | |
dezvoltarea a întreprinderilor | 2016 | economic | investiționale | • | Număr de angajați | ||
de coletare și prelucrare a | |||||||
laptelui | |||||||
Dezvoltarea | Program de orientare | 2015-2017 | 50 000 lei | APL I | Incubatorul de | • | Număr de șomeri reprofilați și |
întreprinderilor | profesională a șomerilor | afaceri, programe de | angajați | ||||
mici și mijlocii în | finanțare | ||||||
domeniul | nerambursabilă | ||||||
prestării | Studiu privind necesitățile în | 2015-2017 | 200 00 lei | APL I | Agenți economici, | • | Număr de întreprinderi create |
serviciilor | domeniul prestării serviciilor | linii de creditare | |||||
sociale pentru populație | preferențială | ||||||
Elaborarea unui program de | 2015-2017 | 400 00 lei | APL I | ONG specializate, | • | Studiu privind necesitățile | |
sprijin pentru persoanele cu | programe de | persoanelor cu dezabilități | |||||
dizabilități | granturi | • | Număr de personae angajate | ||||
Elaborarea unui program de | 2015 | 50 000 lei | APL I | Consiliul raional, | • | Program de dezvoltare elaborat | |
Diversificarea și | promovare a obiectivelor | ministerul culturii | • | Număr de monumente istorice | |||
dezvoltarea | turistice din orașul Leova | reabilitate | |||||
sectorului | Deschiderea casei – muzeu a | 2016 | 500 000 lei | APL I | Consiliul raional, | • | Casă muzeu deschisă |
cultural din oraș | fraților Teodorovici | ministerul culturii | • | Nr. De vizitatori | |||
Deschiderea centrului ”Idel | 2016 | 500 000 lei | APL I | Consiliul raional, | • | Nr. De beneficiari | |
Ianchelevici”pentru copii dotati | ministerul culturii | ||||||
Crearea fundației ”Idel | 2015 | 200 000 lei | APL I | Consiliul raional, | • | Surse financiare accumulate | |
Ianchelevici” | ministerul culturii, | • | Proiecte/accțiuni susținute | ||||
ONG | |||||||
Editarea letopisețului | 2015 | 100 000 lei | APL I | Consiliul raional, | • | Personalități promovate | |
”Personalitățile Leovei. | ministerul culturii | ||||||
Construcția sălii de expoziție | 2017 | 100 000 LEI | APL I | Consiliul raional, | • | Sală de expoziție deschisă | |
”Valerian Cupcea” | ministerul culturii | • | Nr. De vizitatori | ||||
Instalarea bustului lui Idel | 2016 | 150 000 lei | APL I | Consiliul raional, | • | Nr. De vizitatori ai parcului | |
Ianchelevici în Parcul orășenesc | ONG | ||||||
Amenajarea parcului central din | 2015-2016 | 300 000 lei | APL | Instituțiile, AE, | • | Număr de vizitatori ai parcului | |
oraș | cetățenii, ONG | • | Parc renovat și inaugurat | ||||
Amenajarea aleei ostașilor | 2015 | 240 000 lei | APL | Instituțiile, AE, | • | Alee amenajată și inaugurată | |
43 |
cetățenii | |||||||
Restaurarea istorică ”Valului lui | 2016 | 400 000 lei | APL | Ministerul culturii, | • | Monument istoric renovat și | |
Traian” | ADR Sud, ONG, | inaugurat | |||||
instituțiile | |||||||
Amenajarea unei zone de | 2015-2017 | 2 000 000 lei | APL | AE, parteneriat | • | Zonă de agrement amenajată | |
odihnă și agrement pentru | public privat, | • | Număr de vizitatori ai zonei de | ||||
locuitorii orașului | programe de | odihnă anual | |||||
granturi, | |||||||
investiționale | |||||||
Elaborarea unui ghid turistic al | 2016 | 40 000 lei | APL | Consiliul Raional, | • | Ghid elaborate | |
orașului | ONG, programe de | • | Număr de beneficiari ai ghidului | ||||
granturi | |||||||
Crearea unui site de promovare | 2015 | 15 000 lei | APL | ONG, | • | Portal electronic funcţional | |
a orașului | • | Statistici de vizitare | |||||
Construcția unui Teatru de vară | 2016 | 500 000 lei | APL | Consiliul Raional, | • | Estradă construită | |
ministerul culturii | • | Nr. De evenimente organizate | |||||
• | Nr. De spectatori | ||||||
Elaborarea programului de | 2015-2016 | 100 00 lei | APL | Consiliul Raional, | • | Obiect sportive construit | |
îmbunătățire a sănătății | ministerul tineretului | ||||||
populației orașului | și sportului | ||||||
Elaborarea proiectului de | 2015 | 10 000 lei | ONG | APL, instituțiile de | • | Club creat | |
explorare a ținutului natal | învățămînt, | • | Număr de activități organizate | ||||
pentru copii și tineret | programe de | ||||||
granturi |
44
Direcția strategică II: Modernizarea infrastructurii orașului
Obiectivul | Acţiunea | Perioada de | Costuri | Responsabili | Parteneri/ | Indicatori | |
specific | implementare | surse de finanțare | IVO | ||||
Îmbunătățirea | Atragerea investițiilor pentru | 2015-2017 | 10 000 000 lei | Primăria | Consiliul raional | • Suma investițiilor atrase | |
calității | renovarea străzilor și | orașului | Programe | • Distanță de drum renovat, km | |||
drumurilor și | trotuarelor | europene | |||||
străzilor | Pavarea trotuarelor de pe str. | 2015-2017 | 1 500 000 lei | Primăria | Agenți economici, | • Distanță de trotuar pavat, m | |
Independenței – 500 m, str. | orașului | APL I, programe | |||||
Unirii – 200 m. | investiționale | ||||||
Reparația capitală a 5 străzi din | 2015-2017 | 14 000 000 lei | Primăria | Consiliul raional, | • Număr de străzi reparate | ||
centrul orașului: Ștefan cel | orașului | APL I, programe | • Distanță de străzi reparată | ||||
Mare, Eminescu, | investiționale | ||||||
Independenței, Unirii, Vatlin. | |||||||
Extinderea iluminării stradale pe | 2015-2017 | 500 000 lei | APL I, | APL I, programe | • Dumăr de străzi iluminate | ||
străzile: Tighiceanului, Valul lui | investiționale | ||||||
Traian, Lacului, Stamati, A. | |||||||
Vlaicu, Constructorilor, I. Soltîs, | |||||||
Livezilor, strada și stradela Gr. | |||||||
Ureche | |||||||
Asigurarea | Extinderea sistemului de | 2015 | 29 000 000 lei | Primăria | BERD, contribuția | • Lingimea apeductului, km | |
populației cu | aprovizionare a cu apă (36 km) | orașului | populației, | • Lungimea sistemului de canalizare | |||
rețea de | și canalizare (26 km) | SA ”Apă-Canal” | programe | extins, km | |||
alimentare cu | investiționale, ADR | ||||||
apă și canalizare | Sud, Parteneri din | ||||||
zona | |||||||
transfrontalieră | |||||||
Modernizarea stației de filtrare | 2015-2017 | 500 000 lei | Primăria | BERD, ADR Sud | • Stație de filtrare modernizată | ||
și tratare a apei | orașului, | • Cantitate de apă furnizată, m3 | |||||
SA ”Apă-Canal” | |||||||
Modernizarea stației de epurare | 2015-2017 | 1 000 000 lei | Primăria | Programe | • Stație de epurare a apelor | ||
a apelor reziduale | orașului, | investiționale, | renovată | ||||
SA ”Apă-Canal” | programe de | • Cantitate de ape reziduale | |||||
granturi | epurată | ||||||
Crearea | Construcția unui canal de | 2015-2017 | 2 500 000 LEI | Primăria | Consiliul Raional, | • Lungimea canalului de protecție | |
45 |
sistemului de | protecție a orașului (3,5 km) | orașului | programe | construit | ||
protecție a | împotriva inundațiilor | SA ”Apă-Canal” | investiționale | |||
infrastructurii | Construcția rețelei de evacuare | 2015-2020 | 1 500 000 lei | Primăria | Consiliul raional, | • Lungimea rețelei construite, m |
drumurilor | a apelor pluviale pe 20 de străzi | orașului | APL I, APC, | |||
împotriva apelor | SA ”Apă-Canal” | programe | ||||
pluviale | investiționale | |||||
Curățrea sistemului existent de | 2015- 2016 | 70 000 lei | Primăria | Programe de | • Sistem de evacuare a apelor | |
evacuare a apelor pluviale | orașului, | granturi | construit | |||
SA ”Apă-Canal” | ||||||
Consolidarea malurilor riului | 2015-2017 | 3 mln eu | APL I, APL II, | Programe de | • Lungimea malurilor consolidate | |
Prut (str. M. Dragan – stația | APC | granturi | ||||
ecologică) | ||||||
Sporirea | Renovarea rețelei de încălzire la | 2015 | 100 000 lei | APL | Consiliul Raional, | • Rețea renovată |
eficienței | casa de creație a copiilor | APL I | • Număr de beneficiari | |||
energetice a | Schimbarea geamurilor și ușilor | 2017 | 700 000 lei | APL I | APL I | • Grădiniță renovată |
clădirilor publice | la școala sportivă | |||||
și private | Renovarea rețelei termice la | 2017 | 1 200 000 lei | APL | APL I | • Număr de copii în grădiniță |
grădinița nr. 2 | ||||||
Termoizolarea edificiului | 2017 | 2 400 000 lei | APL I | APL I | • Număr de beneficiar: copii, | |
grădiniței de copii nr. 1 și 2 | lucrători | |||||
Lucrări de conservare a energiei | 2017 | 600 000 lei | APL | APL I | • Număr de beneficiar: elevi, | |
la liceu, gimnaziu | profesori | |||||
• Surse financiare pentru încălzire | ||||||
economisite | ||||||
Atribuirea unui teren și crearea | 2015-2020 | 12 mln euro | APL I, APL II, | Asociația | • Număr de beneficiari | |
infrastructurii (rețele de apă, | personae fizice | locatarilor, APL I | • Număr de case construite | |||
canalizare, electricitate) pentru | ||||||
construcția cartierului locativ- | ||||||
rezidențial energo-eficient de | ||||||
tip european |
46
Direcția strategică III: Dezvoltarea serviciilor sociale pentru populație
Obiectivul | Acţiunea | Perioada de | Costuri | Responsabili | Parteneri/ | Indicatori | |
specific | implementare | surse de finanțare | IVO | ||||
Susținerea | Crearea condițiilor pentru | 2015-2016 | 80 000 lei | APL | Agenți economici, | • Nr. de pantusuri instalate | |
persoanelor cu | accesul persoanelor cu | ONG, programe de | |||||
dizabilități | dizabilități în instituții | granturi | |||||
(instalarea a pantusurilor la | |||||||
insituțiile din oraș) | |||||||
Organizarea seminarelor privind | 2015 | 20 000 lei | ONG | Instituții de | • Nr. De personae instruite | ||
Drepturile Omului | învățămînt, | ||||||
programe de | |||||||
granturi | |||||||
Crearea centrului de reabilitare | 2015-2017 | 500 000 lei | APL I , ONG | Consiliul Raional, | • Centru de reabilitare creat și | ||
a persoanelor cu dizabilități | programe de | dotat cu echipament | |||||
dotat cu echipament special și | granturi | ||||||
personal calificat | |||||||
Implicarea | Crearea grupurilor de voluntari | 2015 | ONG | Instituțiile | • Nr. De volutari | ||
societății civile | educative | ||||||
în dezvoltarea | Organizarea unei campanii de | 2015 | 20 000 lei | ONG | Instituțiile de | • Nr. De personae informate | |
programelor | promovare a activismului civic | învățămînt, | |||||
sociale | cetățenii, APL I | ||||||
Organizarea meselor rotunde | 2015-2017 | 15 000 | ONG | APL, asociațiile de | • Probleme sociale abordate | ||
anuale, pentru dezbaterea | cetățeni | • Nr.de perticipanți | |||||
problemelor sociale din oraș | |||||||
Crearea unui centru de zi și cu | 2015-2016 | 700 000 lei | APL | ONG, programe de | • Centru creat | ||
plasament temporar pentru | granturi, APL I | • Nr de beneficiari ai centrului | |||||
persoanele de vîrstă a treia | |||||||
Prestarea | Dotarea Centrului de sănătate | 2015- 2017 | 2 000 000 lei | APL I, APL II | APL I, APL II, APC, | • Central de sănătate public dotat | |
serviciilor de | publică cu echipament | programe | cu echipament | ||||
sănătate | performant | investiționale | • Nr. de beneficiari ai centrului | ||||
calitative | (anual) | ||||||
Contrucția apartamentelor | 2015-2020 | 16 000 000 | APL I, APL II | APL I, APL II, APC, | • Nr. De apartamente construite | ||
sociale în baza clădirii | lei | programe | • Nr. De personae- beneficiare | ||||
maternității nefinalizate | investiționale | ||||||
47 |
Modernizarea | Reconstrucția acoperișului la | 2015-2016 | 500 000 lei | APL | APL I, APL II, APC, | • acoperiș renovat |
instituțiilor | școala sportivă | programe | • nr. De elevi înscriși la școală | |||
sociale din oraș | investiționale | |||||
Construcția acoperișului la | 2015-2016 | 1 500 000 lei | APL I | APL I, APL II, APC, | • acoperiș renovat | |
grădinița nr. 1 | programe | • nr. De copii ce frecventează | ||||
investiționale | grădinița și lucrătorii | |||||
Reconstrucția terenului de | 2016 | 1 000 000 lei | APL I, APL II | APL I, APL II, APC, | • teren de fotbal reconstruit. | |
fotbal la stadionul orășenesc | programe | • Nr. De beneficiari | ||||
investiționale |
48
Direcția strategică IV: Îmbunătățirea calității mediului ecologic al orașului pentru bunăstarea locuitorilor
Obiectivul | Acţiunea | Perioada de | Costuri | Responsabili | Parteneri/ | Indicatori | |
specific | implementare | surse de finanțare | IVO | ||||
Protejarea | Crearea echipelor ecologice de | 2015-2015 | APL, ÎM | APL I, APL II, ONG | • Nr. De echipe de monitorizare | ||
spațiilor verzi | monitorizare și protejare a | ”Salubru”, | • Suprafață de | ||||
existente și | spațiilor verzi | agenția | |||||
extinderea | teritorială | ||||||
spațiilor noi | ecologică | ||||||
Lucrări de amenajare și asanare | 2015 | 600 000 lei | APL , ÎM | Echipele ecologice, | • Suprafața spațiilor verzi | ||
a spațiilor verzi | ”Salubru” | Programe de | amenajate | ||||
finanțare | |||||||
Sădirea a 3 fîșii forestiere cu | 2015 | 1 500 000 lei | APL, ÎM | Agenția ecologică, | • Suprafața plantată | ||
suprafața de 5 ha în jurul | ”Salubru” | fondul ecologic | • Nr. De arbori plantați | ||||
orașului | național | ||||||
Îmbunătățirea | Crearea unei zone de agrement | 2015-2020 | 5 000 000 lei | APL | AE, parteneriat | • Zonă de agrement creată | |
condițiilor de | în oraș | public privat, | |||||
odihnă pentru | programe | ||||||
populația | investiționale | ||||||
orașului | Amenajarea terenurilor | 2015-2017 | 100 000 lei | APL | APL I, Asociațiile | • Număr/suprafață a terenurilor | |
aferente la 5 blocuri locative și | locatarilor, locatarii | aferente amenajate | |||||
40 case din oraș | |||||||
Reabilitarea a 10 fîntîni și 2 | 2015-2016 | 300 000 lei | APL | AE, cetățenii, | • Nr. De fîntîni reabilitate | ||
izvoare | asociațiile stradale | ||||||
Instalarea a 50 de scaune în | 2015 | 20 000 lei | APL | Întreprinderea | • Cantitate de scaune instalate | ||
oraș | municipală, | ||||||
Asociațiile | |||||||
locatarilor | |||||||
Asigurarea unui | Procurarea a două autospeciale | 2015 | 3 200 000 lei | APL, ÎM | Programe de | • Deșeuri evacuate la timp | |
management | ”Salubru” | granturi, ADR Sud | |||||
calitativ al | Procurarea a 100 de | 2015-2016 | 500 000 lei | APL, ÎM | Programe de | • serviciu de salubrizare | |
deșeurilor | tomberoane pentru deșeuri | ”Salubru” | granturi | îmbunătățit | |||
Instalarea a 50 de containere | 2015 | 25 000 lei | APL, ÎM | Programe de | • starea sanitară a străzilor | ||
stradale | ”Salubru” | granturi | îmbunătățită | ||||
49 |
Promovarea participării | Trimestrial | 60 000 lei | APL, ÎM | Asociațiile stradale, | • număr de cetățeni | |
cetățenilor la acțiuni de | ”Salubru” | ONG | implicați/participanți la acțiuni de | |||
salubrizare a orașului | salubrizare | |||||
Activități de informare și | Triestrial | 15 000 lei | APL, ÎM | Asociațiile stradale, | • managementul deșeurilor | |
educare a populației privind | ”Salubru” | ONG | îmbunătățit | |||
colectarea, selectarea, | • număr de cetățeni informați | |||||
depozitarea deșeurilor | ||||||
Construcția unei linii electrice la | 2015 | 1 000 000 lei | APL, ÎM | Consiliul Raional, | • Eficientizarea activității | |
platforma de depozitare a | ”Salubru” | AE | platformei de depozitare a | |||
deșeurilor | deșeurilor |
50
Direcția strategică V: Îmbunătățirea și consolidarea capacităților organizatorice, funcționale și manageriale ale APL
Obiectivul | Acţiunea | Perioada de | Costuri | Responsabili | Parteneri/ | Indicatori | ||
specific | implementare | surse de finanțare | IVO | |||||
Instruirea personalului primăriei | 2015-2017 | 50 000 lei | APL I | Programe de granturi | • | Nr. de persoane instruite | ||
Dezvoltarea | în domeniul atragerii invesțiilor | • | Proiecte elaborate | |||||
capacităților | • | Surse financiare atrase | ||||||
manageriale ale | Elaborarea de politici şi strategii | 2015-2017 | 60 000 lei | APL I | Parlamentul | · Buget adaptat la SDSE Leova | ||
APL | bugetare pe termen lung | • | Strategie de bugetare pe | |||||
termen lung | ||||||||
Asigurarea unui | Instalarea a 5 panouri | 2015 | 30 000 lei | APL I | Bugetul local, | • | Nr. De panouri instalate | |
dialog | informative în centrul orașului | proiecte, granturi | • | Cetățeni informați | ||||
constructiv cu | Crearea paginii web pentru | 2015 | 8 000 lei | APL I | Bugetul local, | • | Portal electronic funcţional | |
populația | fiecare instituție din subordinea | proiecte, granturi | • | Statistici de vizitare | ||||
orașului | primăriei: instituțiilor de | |||||||
învățămînt, sociale, | ||||||||
Întreprinderea Municipală | ||||||||
Elaborarea unui buletin | 2015, simestrial | 60 000 lei | APL I | Programe de granturi, | • | Nr. De ediții apărute | ||
informativ al primăriei | • | Tirajul | ||||||
• | Nr. Cetățenilor și instituțiilor | |||||||
informate | ||||||||
Dezbateri și audieri publice cu | Anual | 15 000 lei | APL I | APL II | • | Acțiuni organizate | ||
privire la atragerea investițiilor | • | Nr. De propuneri și sugestii | ||||||
colectate | ||||||||
Îmbunătățirea și actualizarea | Sistematic | 15 000 lei | APL I | • | Statistici de vizitare | |||
paginii web a primăriei | ||||||||
Organizarea seminarelor pe | Anual | 15 000 lei | ONG | APL I, Programe de | • | Nr. De participanți | ||
tema ”Accesul la informație” | granturi | • | Nr. De activități organizate | |||||
Dezvoltarea | Crearea unui buletin informativ | 2015 | 40 000 lei | APL I | Bugetul local, ONG, | • | Nr. De cetățeni informați | |
mass-mediei | local | (3 000 l/lună) | proiecte | |||||
locale | Crearea unui post de radio local | 2015 | 200 000 lei | APL I | Parteneriat public- | • | Nr. De cetățeni informați | |
privat, programe de | ||||||||
granturi | ||||||||
Crearea unui canal TV local | 2015 | 800 000 lei | APL I | Parteneriat public- | Nr. De cetățeni informați | |||
privat, programe de | ||||||||
51 |
granturi
52
VIII. Monitorizarea şi evaluarea
Realizarea obiectivelor specifice se bazează pe utilizarea unor mecanisme clar definite, implementarea cărora se reflectă şi este prezentă în Planul de acţiuni privind implementarea prezentei Strategii.
Monitorizarea constituie una din etapele importante a implementării strategiei și va servi la verificarea progresului și eficienței implementării strategiei, planului de acțiuni și a proiectelor.
Planul de evaluare şi monitorizare a strategiei va fi elaborat de Comitetul de monitorizare şi aprobat de către autorităţile executive după ce strategia va fi adoptată de consiliul local.
Monitorizarea acțiunilor administrației publice în atingerea scopului general al Strategiei intra în responsabilitatea Primarului și a Consiliului Local și va fi realizată de către Comitetul de monitorizare a implementării strategiei alcătuit din persoane din cadrul grupului coordonator, precum şi din beneficiarii direcţi ai strategiei: cetăţeni activi, reprezentanţi ai grupurilor comunitare, mediului de afaceri, societăţii civile, mass-media etc. Planul de monitorizare va fi elaborat ulterior adoptării Strategiei de către Consiliul local pentru fiecare trimestru împarte. Comitetul de monitorizare va raporta Primarului și Consiliului local privind mersul realizării acțiunilor Strategiei.
Procesul de raportare se va axa pe:
- raportarea trimestrială cu privire la proiectele și acțiunile implementate din cadrul Strategiei. Informația privind resursele și volumele valorificate va fi acumulată lunar de către subdiviziunile primăriei și Comitetul de monitorizare;
- raportarea simestrială cu privire la gradul de realizare a Planului de Acțiuni 2015-2017;
- raportarea anuală (realizată de Primar în colaborare cu Comitetul de monitorizare) cu privire la progresul în realizarea Strategiei socio-economice de dezvoltare a orașului.
Adițional raportării privind progresul obținut în procesul de realizare a Strategiei, fiecare gestionar de proiect trebuie să prezinte un raport detaliat la finalizarea implementării proiectului, care să evalueze succele și insuccesele, să prezinte indicatorii realizați și să identifice impactul pe termen lung al acestuia.
Evaluarea implementării Strategiei va fi realizată de Primăria orașului (responsabil –Primarul) atît anual, cît și la finalizarea implementării Planului de acțiuni 2015-2017. Concluziile evaluării vor servi ca suport pentru elaborarea Planului de acțiuni pentru anii următori de implementare a Strategiei 2018-2020.
Monitorizarea și evaluarea va fi realizată în mod transparent, fapt ce va responsabiliza actorii implicați în realizarea acțiunilor Strategiei. Acțiunile de corecție în implementarea Strategiei vor fi aprobate prin decizia Consiliului local la propunerea Primăriei elaborată în colaborare cu Consiliul participativ.
53
- PORTOFOLIUL DE PROIECTE
În cadrul atelierului de lucru privind elaborarea fișelor de proiecte au fost elaborate 6 fișe de proiecte în conformitate cu direcţiile strategice identificate.
Fişă de Proiect 1
Titlul proiectului: | Crearea parcului industrial | ||||||
Direcția strategică: | |||||||
– Atragerea investițiilor externe și valorificarea resurselor locale pentru | |||||||
Obiectivul strategic: | dezvoltarea economică stabilă a orașului | ||||||
– | Susținerea mediului antreprenorial | ||||||
Măsura: | – Crearea unui parc industrial | ||||||
Localizare: | or. Leova | ||||||
Obiectivul general al | Dezvoltarea economico-strategică a orașului. Sporirea atragerii investițiilor în | ||||||
proiectului: | economia orașului. Creșterea nivelului de dezvoltare economică | ||||||
Sectorul economic al orașului necesită o intervenție imediată pentru a | |||||||
asigura o creștere stabilă a veniturilor și a dezvoltării sectorului | |||||||
economic al orașului. Parcul insdustrial va oferi posibilitate tinerilor | |||||||
antreprenori să inițieze și să dezvolte afaceri proprii. Pentru | |||||||
Succintă descriere a | antreprenorii care activează de mai multă vreme, parcul industrial va | ||||||
oferi diverse posibilități pentru a-și identifica parteneri, a găsi surse | |||||||
proiectului: | |||||||
financiare pentru dezvoltare, va pune la dispoziție diferite programe de | |||||||
instruire, cusrsuri de dezvoltare a capacitățilro profesionale și | |||||||
personale. Totodată parcul industrial va deveni o insitituție de atracție | |||||||
a investițiilor externe pentru dezvoltarea sectorului economic al | |||||||
orașului și va contribui la crearea noilor locuri de muncă. | |||||||
1. Aprobarea decizilor cu privire la crearea Parcului Industrial | |||||||
Activităţi necesare: | 2. Elaborarea studiului de fezabilitate | ||||||
3. Elaborarea proiectului tehnic | |||||||
4. Elaborarea cererii de finanțare | |||||||
5. Construcția parcului industrial | |||||||
– | Modernizarea industriei orașului | ||||||
Rezultate aşteptate: | – Reducerea nivelului migrației forței de muncă | ||||||
– Crearea noilor locuri de muncă | |||||||
– Sporirea nivelului de atragere a investițiilor | |||||||
– Îmbunătățirea nivelulului de trai a populației | |||||||
Statutul proiectului: | Proiect inclus în Strategia de dezvoltare socio-economică a or. Leova | ||||||
Responsabil şi | |||||||
potenţiali parteneri de | APL I, APL II, APC, Agenți Economici | ||||||
implementare: | |||||||
Durată estimativă: (luni) | 12 luni | ||||||
Costuri estimative: | 1 000 000 lei | ||||||
Potenţiale surse de co-finanţare | ADR Sud, APL I, APL II, proiecte investiționale | ||||||
54 |
(publice şi private):
Fişă de Proiect 2 | ||||||||
Titlul proiectului: | Construcția unui cartier locativ energo-eficient al orașului | |||||||
Direcția strategică: | ||||||||
– | Modernizarea infrastructurii orașului | |||||||
Obiectivul strategic: | – Sporirea eficienței energetice a clădirilor publice și private | |||||||
– Construcția cartierului locativ-rezidețial energo – eficient de tip | ||||||||
Măsura: | European cu infrastructură | |||||||
Localizare: | or. Leova | |||||||
Obiectivul general al | Îmbunătățirea condițiilor de trai a locuitorilor orașului | |||||||
proiectului: | ||||||||
Orașul Leova are nevoie de extindere a spațiului locativ pentru populație. La | ||||||||
moment la primăria orașului sunt depuse peste 200 de cereri de la cetățeni | ||||||||
pentru atribuirea terenurilor pentru construcția caselor individuale. Primăria | ||||||||
Succintă descriere a | intenționează să atribuie un teren de 70 ha pentru construcția cartierului | |||||||
proiectului: | locativ modern. Pe această suprafață va fi construită infrastructura necesară: | |||||||
sistem de alimentare cu apă și canalizare, gaze naturale, drumuri și rețea | ||||||||
electrică. După aceasta loturile vor fi atribuite cetățenilor pentru construcția | ||||||||
caselor individuale. | ||||||||
– Aprobarea deciziei despre atribuirea terenului de către primărie | ||||||||
Activităţi necesare: | – Elaborarea documentației tehnice pentru construcția cartierului | |||||||
– Lucrări de construcție a infrastructurii cartierului | ||||||||
– Atribuirea loturilor pentru construcție | ||||||||
– Îmbunătățirea condițiilor de trai a locuitorilor orașului | ||||||||
Rezultate aşteptate: | – Crearea unui sector locativ modern care va utiliza resurse energetice | |||||||
regenerabile | ||||||||
– | Stoparea migrației populației | |||||||
Statutul proiectului: | Proiect inclus în Strategia de dezvoltare socio-economică a or. Leova | |||||||
Responsabil şi | APL I, APL II, Agenți Economici | |||||||
potenţiali parteneri de | ||||||||
implementare: | ||||||||
Durată estimativă: (luni) | 36 luni | |||||||
Costuri estimative: | 12 000 000 Euro | |||||||
Potenţiale surse de co-finanţare | presoane fizice, APL I, APL II, proiecte investiționale, asociația locatarilor | |||||||
(publice şi private): | ||||||||
55
Fişă de Proiect 3 | ||||||||
Titlul proiectului: | Construcția estradei de vară în orașul Leova | |||||||
Direcția strategică: | ||||||||
– Atragerea investițiilor externe și valorificarea resurselor locale pentru | ||||||||
dezvoltarea economică stabilă a orașului | ||||||||
Obiectivul strategic: | – | Diversificarea și dezvoltarea sectorului cultural din oraș | ||||||
– Construcția unei estrade de vară | ||||||||
Măsura: | ||||||||
Localizare: | or. Leova | |||||||
Obiectivul general al | Asigurarea condițiilor necesare pentru odihna activă și agrement a locuitorilor | |||||||
proiectului: | orașului | |||||||
În oraș activează mai multe cercuri artistice, colective de dans , ansambluri | ||||||||
etno-folclorice, o asociație de creație pentru tineret. Activitatea lor artistică | ||||||||
poate fi promovată prin intermediul concertelor și evoluărilor în aer liber, pe | ||||||||
Succintă descriere a | scena estradei de vară din oraș. În acest fel populația orașului va avea | |||||||
proiectului: | posibilitatea de a participa la concerte, la prezentări. Estrada de vară va găzdui | |||||||
festivalurile folclorice care se organizează sistematic în oraș, concertele | ||||||||
organizate cu ocazia sărbătorilor naționale și tradiționale. Tinerele talente vor | ||||||||
avea posibilitatea de a se promova și de a atrage atenția populației, instituțiilor | ||||||||
la sectorul cultural din oraș care are nevoie de susținere. | ||||||||
– Întocmirea documentației tehnice necesare pentru construcția estradei | ||||||||
Activităţi necesare: | – Lucrări de construcție a estradei | |||||||
– Dotarea cu echipament tehnic și audio a estradei | ||||||||
– Organizarea festivalului ”Ecoul de la baștină” | ||||||||
– Îmbunătățirea vieții spirituale a locuitorilor orașului | ||||||||
Rezultate aşteptate: | – | Promovarea talentelor locale | ||||||
– Dezvoltarea spiritului civic în rîndul locuitorilor orașului | ||||||||
– Va fi creat un obiect de agrement pentru locuitorii și vizitatorii orașului | ||||||||
Statutul proiectului: | Proiect inclus în Strategia de dezvoltare socio-economică a or. Leova | |||||||
Responsabil şi | ||||||||
potenţiali parteneri de | APL I | |||||||
implementare: | ||||||||
Durată estimativă: (luni) | 12 luni | |||||||
Costuri estimative: | 500 000 lei | |||||||
Potenţiale surse de co-finanţare | APL II, agenți economici, programe investiționale, fonduri europene | |||||||
(publice şi private): | ||||||||
56
Fişă de Proiect 4 | |||||||
Titlul proiectului: | Reparația acoperișului grădiniței nr. 1 din oraș | ||||||
Direcția strategică: | |||||||
Obiectivul strategic: | – Dezvoltarea serviciilor sociale pentru populație | ||||||
– Modernizarea intituțiilor din oraș | |||||||
Măsura: | – Reparația acoperișului la grădinița nr. 1 din oraș | ||||||
Localizare: | or. Leova, str. Al. Marinescu 1. | ||||||
Obiectivul general al | Crearea condițiilor optime pentru educația și instruire copiilor de vîrstă | ||||||
proiectului: | preșcolară | ||||||
Acoperișul grădiniței de copii nr. 1 are o vechime de peste 30 de ani și are o | |||||||
Succintă descriere a | nevoie acută pentru a fi reabilitat. La moment este într-o stare deplorabilă și | ||||||
proiectului: | pune în pericol sănătatea copiilor și colaboratorilor instituției, contribuie la | ||||||
deteorarea edificiului gradiniței. | |||||||
– Elaborarea documentației tehnice pentru reabilitarea acoperișului | |||||||
Activităţi necesare: | grădiniței | ||||||
– Executarea lucrărilor de reparația a coperișului | |||||||
– Constituirea unei asociații obștești a părinților | |||||||
Rezultate aşteptate: | – Diminuarea gradului | ||||||
Statutul proiectului: | Proiect inclus în Strategia de dezvoltare socio-economică a or. Leova | ||||||
Responsabil şi | APL I, administrația grădiniței, asociația părinților, agenți economici, agenți | ||||||
potenţiali parteneri de | economici | ||||||
implementare: | |||||||
Durată estimativă: (luni) | 8 luni | ||||||
Costuri estimative: | 1 500 000 lei | ||||||
Potenţiale surse de co-finanţare | Programe investițiopnale, programe de granturi, APL I | ||||||
(publice şi private): | |||||||
57
Fişă de Proiect 5 | ||||||||
Titlul proiectului: | Reabilitarea parcului orășenesc | |||||||
Direcția strategică: | ||||||||
– Atragerea investițiilor externe și valorificarea resurselor locale pentru | ||||||||
Obiectivul strategic: | dezvoltarea economică stabilă a orașului | |||||||
– | Diversificarea și dezvoltarea sectorului cultural din oraș | |||||||
Măsura: | – Amenajarea parcului central din oraș | |||||||
Localizare: | or. Leova | |||||||
Obiectivul general al | Îmbunătățirea condițiilor de odihnă și agrement a populației din oraș | |||||||
proiectului: | ||||||||
Parcul orășenesc are circa 60 de ani și este un loc de odihnă și agrement pentru | ||||||||
toți locuitorii orașului. Prin intermediul acestui proiect va fi renovată | ||||||||
Succintă descriere a | infrastructura parcului: vor fi reabilitate trotuarele din parc, va fi construit un | |||||||
havuz, vor fi reînnoite aleele, gazoanele și clubele de flori din parc. Pe teritoriul | ||||||||
proiectului: | parcului va fi construit un pavilion verde. Va fi îmbunătățit sistemul de | |||||||
iluminare în parc. Locuitorii și oaspeții orașului vor avea un loc de odihnă și | ||||||||
agrement. | ||||||||
– Elaborarea, aprobarea documentației tehnice privind reabilitarea | ||||||||
Activităţi necesare: | parcului | |||||||
– Organizarea activităților de salubrizare a parcului | ||||||||
– | ”Acțiunea verde” pentru salubrizarea parcului | |||||||
– Îmbunătățirea condițiilor de odihnă și agrement pentru locuitorii și | ||||||||
Rezultate aşteptate: | oaspeții orașului | |||||||
– Îmbunătățirea calității mediului din localitate | ||||||||
– Îmbunătățirea aspectului estetic, cultural al orașului | ||||||||
Statutul proiectului: | Proiect inclus în Strategia de dezvoltare socio-economică a or. Leova | |||||||
Responsabil şi potenţiali | APL I, APL II, proiecte investiționale | |||||||
parteneri de implementare: | ||||||||
Durată estimativă: (luni) | 12 luni | |||||||
Costuri estimative: | 700 000 lei | |||||||
Potenţiale surse de co-finanţare | APL II, Fondul Ecologic Național, agenți economici, programe investiționale. | |||||||
(publice şi private): | ||||||||
58
Fişă de Proiect 6
Titlul proiectului: | Modernizarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă potabilă | |||||||
Direcția strategică: | ||||||||
Obiectivul strategic: | – | Modernizarea infrastructurii orașului | ||||||
– Asigurarea populației cu rețea de alimentare cu apă și canalizare | ||||||||
Măsura: | – Extinderea rețelei de apeduct | |||||||
Localizare: | or. Leova, modernizare – cartiere din centru, extindere – cartiere periferice | |||||||
Obiectivul general al | Asigurarea populaţiei cu apă potabilă de calitate | |||||||
proiectului: | ||||||||
Reţeaua de alimentare, cu o vechime de peste 25-30 ani, necesită o reabilitare | ||||||||
Succintă descriere a | urgentă, pentru a asigura o funcţionalitate corespunzătoare. De asemenea | |||||||
proiectului: | pentru realizarea de noi construcţii este necesară extinderea acesteia si mărirea | |||||||
debitului de alimentare. | ||||||||
1. | Studiu de fezabilitate | |||||||
Activităţi necesare: | 2. | Elaborarea proiectului tehnic | ||||||
3. Executarea lucrărilor de modernizare şi extindere | ||||||||
4. Monitorizarea consumului de apă potabilă | ||||||||
5. Activităţi de protejare a reţelelor de alimentare cu apă potabilă | ||||||||
Îmbunătăţirea calităţii apei potabile | ||||||||
Reducerea costurilor (pierderilor) de producţie a apei potabile si întreţinere. | ||||||||
Rezultate aşteptate: | ||||||||
Creşterea calităţii serviciilor | ||||||||
Dezvoltarea reţelei de apă potabilă în zonele în care nu există. | ||||||||
Statutul proiectului: | Proiect inclus în Strategia de dezvoltare socio-economică a or. Leova | |||||||
Responsabil şi potenţiali | Primăria oraşului, Consiliul raional, Agenţia de Dezvoltare Regională Sud, | |||||||
parteneri de implementare: | Agenţii economici, | |||||||
Durată estimativă: (luni) | 12 | |||||||
Costuri estimative: | 17 000 000 lei | |||||||
Potenţiale surse de co-finanţare | Contribuţii: Fonduri europene; Fondul ecologic, FN DR, Agenţii economici | |||||||
(publice şi private): | ||||||||
59
60
La 20 mai 2014, în oraşul Leova a avut loc lansarea oficială a procesului participativ de elaborare a Strategiei locale de dezvoltare durabilă integrată a oraşului Leova în cadrul Proiectului USAID de Susţinere a Autorităţilor Locale din Moldova.
Procesul se desfăşoară cu suportul Centrului Contact, în persoana experţilor Silvia Strelciuc şi Mihai Cucereanu.
La lansarea procesului au participat angajaţii primăriei oraşului; reprezentanţi ai tuturor instituţiilor din oraş, agenţi economici, ONG.
În cadrul primului atelier a fost constituit un Grup de lucru pentru organizarea procesului de planificare strategică, care va colecta informaţii, va analiza date şi elabora proiectul strategiei de dezvoltare locală, va organiza procesul de consultare publică a proiectului, va evalua şi monitoriza procesul de implementare a strategiei.